Creierul din "burtă"

În urmă cu câţiva ani, Michael Gerscon, un reputat specialist american în biologie celulară a publicat o lucrare –The Second Brain –Al doilea creier în care explica faptul că intestinul subţire conţine peste o sută de milioane de neuroni, că acesta produce 70-85% din celulele noastre imunitare şi că au fost identificaţi peste 20 de neurotransmiţători secretaţi de aceste.

Între creier şi „burtă” legăturile de comunicare chimică sunt nesfârsite, chiar dacă acum se ştie că intestinul funcţionează independent de creier, secretând proprii mesageri hormonali în funcţie de condiţiile locale- stres, probleme de alimentaţie, infecţii (din care trei sunt mai importanţi- dopamină, care gestionează motivaţia, noradrenalina legată de acţiune, serotonina, legată de dispoziţie, facilitează răbdarea şi toleranţa la frustrări).

Subiectul este fascinant!

În 1974, o descoperire făcută în laboratorul Universităţii Rochester va rescrie harta biologică a trupului. Robert Ader, psiholog, a descoperit că sistemul imunitar poate învăţa multe lucruri, la fel ca şi creierul. Rezultatul său a produs un adevărat şoc: ăână atunci se credea că doar creierul şi sistemul nervos central pot reacţiona la diferite experimente, schimbându-şi felul în care se comportă. Descoperirile lui Ader au dus la cercetarea a ce se întâmplă cu miriadele de căi prin care comunică sistemul nervos central şi sistemul imunitar- cărările biologice care formează mintea, emoţiile şi trupul, care nu sunt separate între ele ci strâns legate.

Trebuie precizat că sistemul imunitar este mult mai vechi decât creierul. A fost de fapt primul sistem care a apărut. Un organism poate fi analizat doar prin diferitele lui sisteme care sunt compuse din mai mult de o celulă iar sistemul imunitar este prezent la majoritatea organismelor multicelulare primitive: spongierii de exemplu au fagocite (celule specializate pentru digerarea materialului străin) care recunosc bacteriile şi participă la vindecarea rănilor. Aceste celule imunitare primitive apără spongierii împotriva infecţiilor şi a rănilor tisulare fără ajutorul sau intervenţia neuronilor pe care spongierii nu-i deţin. Deci, când neuronii au început să apară, exista dejaun sistem imunitar bine organizat.

Sistemul imunitar a furnizat o parte importantă a contextului fiziologic în care a evoluat primul neuron. La primele moluşte care au apărut acum 550 de milioane de ani, neuronii nu formau un creier distinct, ci erau grupaţi într-un număr de grămezi care se găseau prin tot corpul alcătuit din muşchi ai moluştelor. Nu era deci nimic care să-i oprească pe aceşti neuroni să comunice cu celulele imunitare. De exemplu când o moluscă vine în contact cu un prădător, reflexul de retragere este declanşat de aceleaşi molecule semnal care cauzează inflamaţia la mamifere de celulele imunitare care se găsesc pe suprafaţa moluştelor, celule care eliberează interleukine. Moleculele IL1 fac legătura cu neuronii motorii (receptori) care iniţiază mişcarea de a se depărta de pericol. Aşadar la moluşte, sistemul imunitar funcţionează ca organ senzitiv.

O parte din biologi sugerează că sistemul imunitar funcţionează de asemenea ca organ senzitiv şi la animalele superioare, inclusiv la oameni. Aşa cum ochii ne permit să detectăm unde de lumină, aşa şi sistemul imunitar ca un al şaselea simţ ne permite să detectăm prezenţa unor mici invadatori care ne asaltează atât din interior cât şi din exterior. De fapt este mai corect să numim sistemul imunitar „primul simţ” din moment ce este mai vechi decât vederea şi auzul şi poate fi considerat o modalitate de pipăit.

O dată cu apariţia primelor vertebrate, neuronii s-au legat între ei sub forma unei reţele unice, continue- sistemul nervos. Părţile periferice ale acestui sistem alimentează cu informaţii partea centrală –creierul care analizează informaţia şi trimite înapoi mesaje la periferie. Dar neuronii au păstrat vechile afiliaţii cu celulele sistemului imunitar. Ei continuă să vorbească aceeaşi limbă, schimbând aceleaşi vechi semnale moleculare. Faptul că aceste molecule sunt clasificate de oameni ca neurotransmiţători şi imunotransmiţători este o mare întâmplare istorică.

Aceleaşi molecule care permit neuronilor să comunice între ei facilitează comunicarea dintre neuroni şi celulele imunitare(interleukine şi imunoglobuline); acelaşi lucru se întâmplă cu moleculele care permit celulelor imunitare să comunice între ele.

Odată cu evoluţia vertebratelor superioare, comunicarea dintre creier şi sistemul imunitar a devenit mai dificilă. Pereţii vaselor de sânge care aproviuionează creierul şi-au dezvoltat mecanisme speciale care împiedică fluxul substanţelor din sânge la creier cu excepţia unor molecule foarte mici. Bariera sânge-creier sau hemato-encefalică protejează creierul din ce în ce mai complex şi vulnerabil de toxine şi agenţi patogeni care ar putea ajunge din sistemul circulator. Faptul că există totuşi molecule care tranzitează această barieră (IL1a) sugerează că procesul de comunicare dintre neuroni şi sistemul imunitar era prea important ca să permită acestei bariere să-i blocheze calea.

Când acţionează aceşti mesageri şi în ce situaţie? Anumite informaţii legate de starea internă a corpului ajung la creier nu prin nervi senzoriali ci prin anumite substanţe chimice care se găsesc în sânge. Aceşti mesageri moleculari sunt în mare parte secretaţi de globulele albe din sânge; acest lucru a determinat anumiţi biologi să afirme că sistemul imunitar este el însuşi organ senzitiv.

Descoperirea acestui fapt şi anume că posedăm simţuri interne este pusă în paralel cu descoperirea că neuronii nu sunt singurii care transmit mesaje de la creier la restul corpului. În afară de faptul că transmite muşchilor să se mişte, creierul comandă anticorpii să-şi schimbe activitatea. Unii din aceşti mesageri chimici sunt preluaţi de globilele albe din sânge care în consecinţă le pot schimba reacţia. Astfel devine clar că procesele mentale nu încep cu percepţia externă şi sfârşesc cu mişcarea. Unele îşi au originea şi se finalizează cu evenimente aflate profund în interiorul corpului.

You must be logged in to post a comment.

5 vizitatori online acum
1 vizitatori, 4 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 04:21 am UTC
Aceasta luna: 13 la 08-08-2019 08:36 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC