Descântec de jurnalist

Viaţa noastră a devenit un text banal, mediocru inventat într-o redacţie de ziar sau de televiziune. În această locaţie „sfântă”, inspiraţia amestecată cu mirosul de transpiraţie, odicolon sofisticat şi cabluri încinse este reprodusă pe hârtie sau pe promter de nişte jurnalişti pretenţioşi, fuduli, suficienţi şi ţanţoşi şi destinată unui public mediocru alcătuit majoritar din orbeţi.

Mă ciup de mână, de tâmple şi deşi simt usturime, tot îmi vine să spun că nu exist, că e doar o minciună şi că doar ce scriu scribii procurori ai naţiunii e adevărat. Privesc la oamenii care se preling agale, împingând cărucioare cu copilaşi moleşiţi de căldură înspre pădurea Crihala sau dinspre pădure spre Splai, tineri pe rotile sau îndrăgostiţi timizi pofticioşi de umbră şi singurătate şi încerc să mă conving că nu sunt într-un film născocit.

La televiziuni dacă (mai) privim, vedem tot felul de indivizi care îşi lasă discret pe scaun sau pe faţa de masă producţiile intranazale lipite de degetele acuzatoare, şi care, infatuaţi ne fac şi ne desfac viaţa şi mintea. Să ne aminitim de Revoluţia televizionistică decembristă, de securiştii-terorişti care trăgeau (aghioase probabil) din toate părţile spre studiol 4 (sau care-o fi fost) plin de responsabilii cu Revoluţia în timp ce sunetiştii şi cei de la emisie îşi dădeau coate uimiţi de limbariţa măscăricilor din faţa camerelor de filmat. Măscărici, măscărici, da azi se bat pe burtă cu miliardarii mapamondului.

Scriu aceste rânduri revoltat de ştirea potrivit căreia ultimul interviu al Mădălinei Manole ar fi fost de fapt o „făcătură”, o invenţie a unui ziarist sau ziariste care se scremea să umple o pagină albă ca să-şi justifice existenţa, banii încasaţi de la un şef generos şi mătreaţa scuturată pe foaie.

Cineva văd că ia atitudine claxonând clubul român de presă şi acuză agera redacţie de practică necinstită sau nedeontologică, dar în România noastră iubită totul a ajuns o făcătură sinistră – chiar şi jalnica noastră viaţă de nu mai ştim dacă mai suntem vii sau nu.

Sunt o artistă împlinită, o mamă şi o femeie fericită” ar fi declarat artista cu câteva ore înainte de a-şi lua zilele. …

Daţi-mi o cutie cu metoclopramid că îmi vine să vărs …

Iertaţi-ne stimaţi tovarăşi jurnalişti că încă dăm din picioare – vorba cântecului!… Necrologul nostru a fost deja publicat! Dar al lor?…

You must be logged in to post a comment.

5 vizitatori online acum
1 vizitatori, 4 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 5 la 07:47 am UTC
Aceasta luna: 32 la 03-19-2019 08:53 am UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC