Infecţia intestinală cu Escherichia Colli

Escherichia Colli este o bacterie care poartă numele lui Theodor Escherich, medic pediatru şi profesor la universitatea din Munchen şi Viena şi care o descoperă în 1885. Este un microb care trăieşte în special în intestinul animalelor cu sânge cald dar şi în cel al peştilor şi în general este utilă organismului gazdă, ea aducând de exemplu un important aport de vitamina K – factor de control al coagularării sângelui. Colonizează în mod normal intestinul copilului la 40 de ore de la naştere odată cu apa sau cu ajutorul persoanelor care manipulează copilul şi alcătuieşte 80% din flora intestinală aerobă a adultului. Este germenele cel mai frecvent responsabil pentru infecţiile urinare sau pentru toxinfecţia alimentară numită şi “diareea călătorilor” deoarece apare mai ales la turiştii care schimbă des locaţia şi consumă apă şi alimente nesecurizate, neigienizate. Toxinfecţia alimentară este produsă de un serotip – enterohemoragic. Cea mai mediatizată toxinfecţie alimentară este cea din 1982 din America iar calea de transmiterere au fost hamburgherii. Cele mai des întâlnite simptome sunt spasmele abdominale sau crampele severe, abdomenul dureros şi sensibil, diaree care iniţial este apoasă apoi poate deveni sanguinolentă, greaţă, vărsături, temperatură, frisoane, ameţeală, oboseală, irascibilitate, anxietate.

Cum pot fi contaminate alimentele?

Apa este vectorul principal de transmitere.

Apa freatică este infestată foarte uşor de reziduurile fecale provenite de la animale de la gunoaiele menajere sau de la îngrăşămintele naturale folosite în agricultură. Cu această apă – sau mai corect din punct de vedere lingvistic – soluţie apoasă pentru că ea conţine dizolvate o mulţime de alte substanţe noi spălăm legumele şi fructele infestatându-le cu colibacili. Înnotul în apă contaminată – lacuri, piscine, staţiuni, baze de agrement neigienizate sunt alte căi de infestare cu Escherichia Colli. Vectori de transmitere şi de contaminare pot fi şi muştele din spaţiile unde sunt depozitate alimentele, praful sau pământul depus pe legume sau pe fructe şi care este introdus în corp atunci când acestea nu sunt spălate.

Personalul sănătos care tranşează carnea se infestează din intestinele animalelor sacrificate care conţin aşa cum spuneam, în mod normal aceşti colifoni fecali. Acest personal va contamina apoi restul de carne dar şi celelalte alimente pe care le prelucrează dacă nu respectă procedurile şi normele de lucru igienico-sanitare. Consumul cărnii insuficient preparate termic (crude) sau a laptelui nefiert şi care a luat contact cu aerul sau reziduri fecale animale (uger nespălat înainte de muls sau spălat superficial) poate fi o altă sursă de infestare. Vacanţele în locuri neigienizate unde nu există filtre de apă sau nu sunt respectate normele de igienă legale de asemeni.

Cum prevenim toxinfecţiile cu bacterii intestinale?

În primul rând persoanele bolnave, cele care au diaree, leziuni la mâini, temperatură sau oricare alte semne de boală infecţioasă nu vor avea voie să lucreze la prepararea alimentelor destinate consumului public.

Respectăm regulile de igienă – spălatul mâinilor, spălatul legumelor şi fructelor, a cărnii, tranşarea ei cu instrumente altele decât cele folosite pentru fructe şi legume sau pâine, respectarea modului de păstrare a alimentelor perisabile – carne, ouă, peşte, lapte, a timpilor şi temperaturilor de preparare a acestor alimente.

Cum păstrăm alimentele în frigider?

Ne ferim să depozităm în frigider fructe, legume sau zarzavaturi necurăţate şi nespălate. Astfel, riscăm să introducem o dată cu ele în frigider microbi patogeni, ouă de paraziţi, gândaci sau viermi. In general, atât fructele cât şi zarzavaturile trebuie păstrate numai în casete din material plastic.

Alimentele crude, pregătite sau conservate, nu pot fi ţinute în frigider decât un timp limitat, timp ce diferă de natura produsului :

Astfel, carnea crudă de porc sau de vacă, care trebuie aşezata pe raftul cu temperatura cea mai scăzută, nu va trebui păstrată mai mult de 4-5 zile; peştele crud îşi păstrează prospeţimea doar 2 zile, după acest timp trebuie neaparat gătit, iar în ce priveşte carnea tocată, termenul maxim de păstrare nu trebuie să depaşească 24 de ore.

Conservele de carne şi peşte trebuie consumate, mai ales vara, în ziua când se deschid ambalajele metalice. Dacă însă ne mai rămâne neconsumată o parte din alimentul respectiv, acestea vor trebui transferate în ambalaje de sticlă acoperite; în aceste condiţii mai pot fi păstrate fără riscuri, carnea – 48 ore, peştele 12-24 ore.

Preparatele ce încorporează albuş sau gălbenuş de ou nu vor fi ţinute prea mult în frigider, chiar dacă le plasăm în spatiul cu temperatura cea mai scăzută.

Maioneza, ca şi mâncărurile sau salatele pregătite cu maioneză, pot fi păstrate cel mult 24 ore, iar prăjiturile cu cremă de ou doar 12 ore. Ingheţatele pe bază de ou au ca termen maxim 48 de ore.

Nu punem foarte multe în frigider, deoarece supraaglomerarea diminuează capacitatea de răcire a aparatului şi împiedică găsirea în timp a alimentelor necesare, astfel că ţinerea uţii deschise prea mult, favorizează creşterea temperaturii interioare cu mult peste limita utilă, adică peste+4 grade Celsius.

Necesitatea sau Obligativitatea – aşa cum se întâmplă în tările civilizate a dotării bucătăriilor cu echipamente performante de purificare a apei menajere de la robinetele aflate în hoteluri, restaurante, cantinelor dar şi în gospodăriile proprii. Pentru o corectă şi completă informare a publicului mai trebuie spus că cele mai performante echipamente de purificare şi de filtrare a apei conţin membrane osmotice care reţin toate formele de bacterii, paraziţi sau virusuri aflate în apa de la robinet dar şi substanţele chimice poluante.

You must be logged in to post a comment.

4 vizitatori online acum
1 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 04:20 am UTC
Aceasta luna: 10 la 12-09-2018 08:24 pm UTC
Acest an: 146 la 01-14-2018 03:57 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC