Medicină şi puţină … istorie

În ultima parte a secolului XVIII, odată cu destrămarea orânduirii feudale şi apariţia capitalului acumulat primitiv, încep şi primele forme de organizare sanitară în teritoriile nord-dunărene. După încheierea păcii de la Kuciuc-Kainargi dominaţia otomană asupra ţărilor valahe se va împărţi cu cea a Rusiei. Cele mai frecvente maladii cu care se confruntau oamenii atunci erau ciuma, tifosul, lingoarea sau variola, boli care erau şi frecvente şi foarte grave . „Moartea neagră” – ciuma sau epidemia de pestă (după cea de pe timpul lui Ioan Gheorghe Caragea în 1813) din anii 1828, a omorât mai bine de jumătate din populaţia Bucureştiului.

Medicii din acele vremuri, neputincioşi în faţa acestui dezastru se certau asupra cauzelor bolii, o bună parte din ei considerând că este vorba doar de o afecţiune specifică „valahilor”. În mahalale se spunea că această nenorocire „va pleca unde nu cântă cucul, abia după ce îi va lua mai întâi pe toţi doctorii”. Singurele măsuri eficiente luate însă de autorităţi au fost izolarea localităţilor cu cordoane de pază militarizată pentru că, cel mai bun remediu la această maladie era… fuga.

În mahalale sau pe la sate existau tot felul de aşa-zişi tămăduitori care practicau o medicină empirică ce nu prea avea legătură cu vindecarea. De exemplu, la Biserica Sărindar exista un personaj care făcuse avere „vindecând” pacienţii cu mir şi cu şiretul de la pantof sau scriind o cruce cu cerneală peste „bubă” sau locul bolnav sau atârnând pur şi simplu la gâtul bolnavilor o Evanghelie.

Altul „vindeca” suferinzii cu broaşte iar el avea acasă circa 100 de broaşte pe care le hrănea cu dulceaţă de trandafir. Reclamaţiile oamenilor erau atât de multe iar numărul acestor şarlatani era atât de mare  încât autorităţile (Divanul) când au vrut să intervină s-au lovit de opoziţia Comitetului de medici al oraşului Bucureşti astfel încât au fost reţinuţi doar 11 în Capitală. „Alhimistul” Nicolae Castrianul  unul dintre empirici a fost alungat din ţară. Mulţi astfel de lecuitori au fost angajaţi în armată pe lefuri foarte mari, fără să li se ceară nici o dovadă de învăţătură. După terminarea războiului îi reîntâlnim pe unii din ei ca medici orăşeneşti. Un exemplu este negustorul Hristea din satul Ciocăneşti Ilfov care este numit doctor („din însărcinarea Marii vornicii din lăuntru, dumnealui Hristea este rânduit … doctor de ochi al Poliţiei Bucureşti”).

O altă „specialitate” medicală care a funcţionat pe meleagurile noastre a fost cea de „cioclu”. Pe timpul domnitorului Alexandru Moruzii de exemplu existau circa 60 şi se mai numeau „spitalioţi”. Pe timpul lui Caragea şi a ciumei care l-a făcut celebru, exista şi funcţia de „căpitan de cioclii” dar odată cu organizarea carantinelor, dispare încet şi profesiunea aceasta sinistră de „cioclu”. În 1832, stăpânirea decide ca aceşti funcţionari să fie plătiţi doar pe timp de molimă iar în 1841 este desfiinţat definitiv „isnaful” cioclilor. După 1830 descoperim în documentele vremii chirurgi şi felceri. Aceştia au luat parte la organizarea sănătăţii publice şi printre cei mai cunoscuţi amintim pe Ion Serafim – primul doctor în medicină localnic, pe Constantin Caracaş sau Nicolae Kretzulescu. Doctorul Caracaş ne vorbeşte despre „pretenţiile” bolnavilor de a fi văzuţi de 3-4 ori pe zi şi despre protestele acestora că medicii îi ignoră, mai ales noaptea. Doctorul francez J.Caillat, aflat în trecere prin Bucureşti în anul 1848, ne spune că doctorii români îi tratau pe bolnavi pe măsura apariţiei noilor simptome, aşa încât la capătul unei afecţiuni oarecare, erau adunaţi în jurul convalescentului circa şapte –opt confraţi!.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea în Ţara Românească erau mai puţin de 10 spiţeri (farmacişti) deoarece medicii prescriau leacuri pe care le preparau apoi tot ei. La dughenele buruienarilor sau ale marchitanilor găseai plante medicinale tămăduitoare mult mai ieftine şi care putea fi cumpărate fără să ai nevoie de reţete (extrem de scump plătite) de la doctori. După 1848 încep să apară farmacii în fiecare reşedinţă de judeţ dar se înfiinţează şi un depozit central de medicamente în Bucureşti. va urma…

You must be logged in to post a comment.

1 vizitatori online acum
0 vizitatori, 1 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 6 la 07:40 am UTC
Aceasta luna: 581 la 10-01-2019 04:35 am UTC
Acest an: 581 la 10-01-2019 04:35 am UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC