Neuromarketingul – ştiinţa profitului maxim

În Statele Unite ale Americii s-au scris rafturi întregi de cărţi destinate oamenilor de afaceri despre rolul cuvintelor (în special al metaforelor) sau al substanţelor chimice (precursori de neurotransmiţători cerebrali) folosite în manipularea comportamentului unui om sau al unui grup de oameni. Despre aceste metafore (cele mai importante/cunoscute numite şi cei „şapte uriaşi”) şi despre impactul lor asupra creierului nostru emoţional reactiv (amigdala cerebrală), am mai vorbit. La Universitatea Harward de exemplu, există un laborator (ZMET) condus de Gerald Zaltman (Professor of Business Administration Emeritus la Harvard Business School şi doctor în sociologie la Universitatea Johns Hopkins) care studiază comportamentul consumatorilor căutând răspunsuri la diferitele atitudini/reacţii ale acestora (Zaltman a obţinut şi un patent cu numărul US Patent 5436830 şi colaborează cu majoritatea firmelor celebre din top 500 Fortune – Procter-and-Gamble, Coca Cola, Audi, Pepsi, Kraft, Motorola, BMW, etc). El este cel care în anul 1999 foloseşte pentru prima dată termenul de “neuromarketing”, o asociere aparent năstruşnică de cuvinte, dar care de fapt ne orientează atenţia asupra celei mai discrete dar şi celei mai profitabile industrii. Toată lumea ştie azi că neurologia împreună cu imagistica medicală studiază creierul uman în scopuri medicale. Este adevărat, doar că acestea şi-au dat mâna cu marketingul pentru a afla care sunt reacţiile creierului nostru la mesajele publicitare, la imaginile din reclame sau de pe etichete, la foşnetul care se aude când deschidem o pungă cu dulciuri sau la zgomotul făcut de motorul unei motociclete, cum iau structurile noastre cerebrale deciziile, care sunt cele mai puternice/eficiente/sigure mesaje/metode de influenţare (pentru firmele cu brand puternic cuvântul “eşec” iese din discuţie) şi cum se poate creea dependenţa de un anume produs (în termeni de marketing- “fidelizarea clientului”). Termenul “amorsare” des folosit în această industrie a manipulării se referă la reacţiile electrochimice care au loc în creier atunci când acesta primeşte o informaţie. Agenţii publicitari cunosc importanţa repetării mesajelor lor pentru a atenua amorsarea electrochimică din creierul nostru (indiferenţa/uitarea/nepăsarea faţă de mesajele lor astfel încât să fie create trasee neurale puternice – asimilare şi care să aibă ca finalitate actul cumpărării produsului lor). Războaiele dintre marile corporaţii se dau de fapt în interiorul creierelor noastre fără ca noi să avem măcar habar iar zonele cele mai vizate sunt aria laterală sau posterioară a cortexului prefrontal (aria 46 decizională) sau centrii “recompensei” din hipotalamus dar şi hipocampul – sediul tuturor amintirilor noastre. O cercetare a neuromarketingului, (devenită celebră şi care arată că acesta are aplicabilitate în multe alte domenii profitabile – dar nu pentru noi) pe baza mesajelor din ultima campanie electorală din Statele Unite, a dezvăluit faptul că în cele mai multe cazuri creierul republicanilor răspunde diferit de cel al democratilor la imaginile cu atentatele de la 11 septembrie 2001 de la World Trade Center. Această nouă “ştiinţă” a vânzării şi manipulării creierelor este comparată de specialişti cu un modern “avion de vânătoare american” şi aşa se explică de ce un banal spot publicitar difuzat de televiziunile occidentale poate ajunge să coste milioane de dolari (firma Buick a folosit astfel de strategii moderne şi şi-a sporit vânzările de la 9% la peste 40% pentru fiecare dealer). În decembrie 2002 Adam Koval, fostul ofiţer de operare şef al Institutului de Ştiinţe BrightHouse Thought şi lider în neuromarketing a afirmat că “piaţa neuromarketingului oferă posibilităţi de  introspecţie fără precedent în mintea consumatorilor”. Criticii acestei noi “ştiinţe” afirmă că produsele promovate de dragul profitului duc la obezitate, diabet, cancer, vicii sau alte patologii greu de corectat sau de controlat şi pentru că unele din ele au deja proporţiile unor epidemii, se afirmă că această metodă de promovare (controlul/subjugarea minţiilor) nu este deloc benefică. În iulie 2004 câteva organizaţii non-profit din SUA au cerut Senatului din Congresul american o anchetă federală cu privire la neuromarketing. Rezultatele acesteia însă, încă mai sunt aşteptate. va urma

You must be logged in to post a comment.

2 vizitatori online acum
0 vizitatori, 2 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 8 la 04:39 am UTC
Aceasta luna: 12 la 05-08-2019 07:05 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC