Ochii – o "avere" preţioasă


Ochiul uman este interfaţa între lumea exterioară şi cea interioară. Se comportă asemeni unei camere video şi deşi are multe lucruri în comun cu o cameră video, aceasta din urmă este mult mai limitată decât ochiul uman.
Ochii sunt formaţi din peste 2 milioane de componente, şi sunt pe locul 2 ca şi complexitate după creier.
Cel mai important instrument al creierului este atenţia. Privirea este direcţionată de atenţie iar energia mentală urmează atenţia. 40% din energia întregului organism merge la creier. Noi consumăm energie pentru a culege informaţii.
Deşi atunci când deschidem ochii, fără să facem nici cel mai mic efort, şi pur şi simplu vedem, vederea consumă două treimi din energia creierului. Vederea se întâmplă 90% în minte şi doar 10% se datorează ochilor.
Cu alte cuvinte, latura fizică a vederii înseamnă doar 10% din ce se întâmplă când citim aceste cuvinte. Psihiatrul Bennet Brown din Chicago a condus un experiment cu 10 pacienţi care sufereau de schizofrenie (personalităţi multiple), pe parcursul manifestării a cel puţin trei personalităţi. Cu 10 oameni a obţinut 30 (treizeci!) de măsurători. Curbura corneei era diferită de la o personalitate la alta, iar transformările apăreau în decursul a câteva minute, atunci când pacientul trecea de la o personalitate la alta. Această cercetare este un tulburător exemplu al modului în care se poate transforma corpul uman din punct de vedere fizic.
Există 6 muşchi externi ataşaţi fiecărui glob ocular care lucrează în perechi pentru a ne ajuta să mişcăm ochii în toate direcţiile.
Cei 4 muşchi drepţi sunt localizaţi în jurul ochiului. Dreptul superior – mişcă ochiul în sus, dreptul inferior îl mişcă în jos. Dreptul median şi dreptul lateral – la stânga şi la dreapta.
Aceştia patru oferă ochiului posibilitatea de a se mişca în orice direcţie. În plus mai există doi muşchi oblici care apropie ochii unul de altul. Aceştia sunt ataşaţi de osul de lângă nas cu ajutorul unui tendon lung.
Când vrem să focalizăm pe un obiect, mişcăm, rotim lentilele camerei; la ochi este suficient să contractăm aceşti muşchi oblici care strâng globul ocular pentru a focalize imaginea şi a vedea clar. Fiecare milimetru de alungire sau turtire a globului ocular echivalează cu 3 dioptrii în cazul miopiei (ochiul are 25 mm diametru)
Înăuntrul ochiului mai există un muşchi ce reglează cantitatea de lumină ce intră în ochi şi altul în jurul cristalinului.
Cornea este responsabilă de 80% din puterea de focalizare a ochiului iar cristalinul 10%.
Efectul maxim este la interfaţa dintre aer şi pelicula de lacrimi.
Acuitatea vizuală a ochiului uman variază cu maxim 2 dioptrii în timpul zilei. Dacă măsurăm vederea la interval de câteva ore vom obţine valori diferite.
În 1950 au fost studiaţi eschimoşii din Alaska. Nici unul copil sau adult, nu prezenta miopie. În 1966, Francisk Young au descoperit doar într-o comunitate că din 253 de copii 45% prezentau miopie. Nici unul din părinţii acestora sau bunici nu avea miopie.
Explicaţia ţine de introducerea învăţământului şcolar şi reducerea timpului petrecut în afara camerei, în aer liber unde ochii pot privi departe şi astfel relaxa.
Ochelarii sunt doar o orteză şi când sunt şi de firmă aduc un profit la nivel global de circa 50 de miliarde de euro.
Atunci când purtăm ochelari lentilele acestora fac practic toată munca ochiului de focalizare ( când ochelarii focalizează în locul muşchilor, aceştia se atrofiază, nemaifiind folosiţi).
De aceea de la an la an numărul dioptriilor creşte. Prin urmare, muşchii ochilor noştrii nefolosiţi îşi pierd „antrenamentul”.
Este ca şi când am ţine mâna dreaptă imobilizată timp de 20 de ani şi apoi într-o bună zi ne-am apuca de tenis. Ce se va întâmpla cu braţul imobilizat timp de 20 de ani de zile?
Muşchii îşi pierd vigoarea şi puterea atunci când nu mai sunt folosiţi. La fel ca în cazul fotbaliştilor neantrenaţi, nesincronizaţi, necoordonaţi – este situaţia în care se află ochii noştrii.
Problemele apar ca urmare a unor stari cronice de tensiune (stress) în muşchii ochilor şi care cauzează cele mai multe deteriorări.
“Turtirea”, comprimarea ochiului cu doar 1 (un) milimetru înseamnă 3 dioptrii, 2 milimetrii egal 6 dioptrii!
Este similar situaţiei muşchilor cervicali care produc înţepenirea gâtului cu dureri de cap, amorţeli în braţe, ameţeală, probleme de concentrare, atenţie, memorie, etc sau a muşchilor lombari cu acuzele specific lombare dar nu numai.

Ce facem?
1.Hidratare de preferat cu apă, nu cu soluţie apoasă minerală. Cel mai important element care intră în compoziţia ochiului – peste 80% este apa, nu Berea, cola sau alte soluţii pretins hidratante care în realitate ne dezhidratează cronic.
2.Relaxarea ochilor prin procedee simple, la îndemâna oricui, nesofisticate şi eficiente.
3. Antrenamentul muşchilor prin exerciţii specifice înainte de a ajunge să purtăm orteză adică ochelari.
4. vitamina C – protejează ochii de radicali liberi. Se găseşte în ochi de 7 ori mai mult în ochi, (de 10 ori în cristalin) decât în oricare alte organe ale noastre. O luăm din legume şi fructe crude.
5. vitamina A – este consumată atunci când privim lumina strălucitoare, fluorescentă, monitorul de la calculator, Tv –ul, etc. E mai bine să o luăm din legume cum ar fi morcovii (suc proaspăt), afinele, sau legumele galbene şi verzi sub formă de beta caroten – care se depozitează în ficat decât din farmacie. Doza zilnică maxim 10 000 u.i.
6. luteina şi zeaxantina consumate pentru a avea o vedere foarte clară – se găsesc în varză, spanac, lăptucă.
7. vit B1 menţine muşchii ochiului sănătoşi – se găseşte în cereale, soia, gălbenuş de ou
8. vit B2 – ne ajută să ne acoodăm când intrăm într-o cameră întunecoasă şi venim de la lumină puternică. Lipsa ei înseamnă senzaţii de arsură, oboseala ochilor, imposibilitatea de a vedea la apusul soarelui. O înghiţim din migdale, soia, lapte
9 .Vit B6 – asigură echilibrul emoţional. Se găseşte în banane, drojdie de bere, orez, pui, ouă, peşte, cereale
10. vit B12 – insuficienţa ei duce la cataractă şi glaucom. Se găseşte în peşte, ouă, lapte, fructe de mare.
11. Vit E – ajută fluxul de sânge să aducă oxigen la ochi. Asigură elasticitatea cristalinului, a muşchilor oculari. Se găseşte în germeni de grâu, nuci, migdale.
12 .Calciul- ameliorează miopia, ajută retina desprinsă, glaucomul. Băuturile carbogazoase eliminând calciul din organism, favorizează miopia. Se găseşte în legumele şi fructele verzi, seminţele de susan, etc
Exerciţii:
Imaginaţi-vă că aveţi ochii la ceafă şi priviţi de acolo. Apoi că îi aveţi la o palmă înaintea nasului. Vederea se îmbunătăţeşte simţitor. E ca şi cum am manevra un buton de claritate la televizor. Puteţi, pentru că doar 10 la sută din vederea noastră este fizică, restul -90% este mentală, interioară.

You must be logged in to post a comment.

2 vizitatori online acum
0 vizitatori, 2 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 3 la 12:13 am UTC
Aceasta luna: 12 la 05-08-2019 07:05 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC