Cum scăpăm de depresie?

Revoluţia industrială de la începutul sec XIX –lea a oferit unui procent important de oameni accederea la un nivel de bunăstare materială incomparabil cu cel atins în alte perioade istorice. Aproape oricine putea visa şi putea să îndeplinească visul de a avea o casă, o maşină, să vadă lumea sau să aibă propria afacere. În plan secund însă a crescut sensibilitatea acestora la ideea că şi-ar putea pierde confortul obţinut, iar inadapatabilitatea socială a devenit evidentă odată cu creşterea numărului de depresivi. S-a estimat (înainte de criză) că la nivel global un bărbat din 10 suferea de depresie şi o femeie din 5. Dar odată cu apariţia acestei crize economice globale numărul depresivilor nu a mai putut fi estimat. La nivel european instituţiile politice au fost sensibilizate însă de numărul mare de sinucideri şi specialiştii au întocmit imediat programe de prevenire a acestui fenomen care riscă să aibă proporţiile unei epidemii. În Suedia – ţară „etalon” pentru nivelul de protecţie socială, a fost iniţiată în urmă cu câteva luni campania „suicid-zero” care informează populaţia despre riscurile legate de datoriile la bănci şi sănătatea mintală. Imediat alte 12 state europene au adoptat programe naţionale de prevenire a sinuciderilor similare Suediei şi aprobate de parlamentele respective. În Marea Britanie, sunt programe de educare a angajatorilor cu privire la modul în care să gestioneze relaţia cu angajaţii şi stresul, şi pentru a preveni îmbolnăvirea populaţiei, mult mai vulnerabilă în aceste vremuri grele din punct de vedere financiar. Până şi în Bulgaria, guvernul şi-a asumat un program naţional de prevenţie a depresiei, boală a cărei frecvenţă a crescut mult în timpul crizei.  În România („fruntaşă” europeană cu cele mai multe persoane internate pentru depresie şi cei mai mulţi oameni luaţi în evidenţă pentru această afecţiune) specialiştii afirmă că în prezent o persoană din două suferă de depresie. Stresul, lipsurile induse de criza economică au îndemnat pe 2000 de persoane doar într-un singur judeţ -Iaşi în anul 2009 să se sinucidă din care 50 nu au mai putut fi salvaţi. Metodele cele mai folosite au fost ingestia de substanţe chimice, automutilările (tăierile) şi spânzurarea.

Pentru o mai bună informare şi pentru a elimina unele confuzii legate de acest subiect trebuie spus că depresia nu trebuie identificată/confundată cu tristeţea. Tristeţea este o reacţie normală la înfrângeri, dezamăgiri, nereuşite dar foarte mulţi oameni folosesc termenul de “depresie” pentru a-şi caracteriza aceste trăiri.

Cum recunoaştem depresia? Tristeţea din depresie este mai severă decât cea obişnuită/normală. Depresia clinică este o stare mentală de amărăciune care persistă perioade ÎNDELUNGATE de timp. Persoanele depresive sunt  lipsite de viaţă, “goale” pe dinăuntru, fără un scop anume şi apatice. Bărbaţii se simt obosiţi, nervoşi, cu o stare de iritabilitate crescută, au probleme cu somnul, îşi pierd interesul pentru muncă iar viaţa sexuală şi familială este catastrofală. Unii devin agresivi, violenţi şi încep să abuzeze de alcool şi de alte substanţe psihotrope. Dar, deşi depresia la femei este de două ori mai frecventă decât la bărbaţi, riscul de suicid al bărbaţilor este mult mai crescut mai ales la cei trecuţi de vârsta a doua. De asemenea apare sentimentul pierderii interesului faţă de viaţă în general şi de lucrurile care altădată le făceau plăcere. Chiar şi cea mai mică sarcină poate părea deosebit de dificilă. Pur si simplu persoana nu mai are chef de nimic.

Depresia se manifestă complet diferit de la o persoană la alta. În timp ce unii se simt “dărâmaţi” pentru o perioadă lungă de timp, pentru alţii trăirile depresive pur şi simplu vin şi pleacă.

Ce facem când ne suspectăm de depresie ?

Ne amintim că înainte de această această criză am avut vise, idealuri pe care le doream împlinite. Trecem la acţiune ignorând letargia, apatia, plictiseala, indiferenţa, deriva, aşteptarea. Perseverăm în ceeace ne-am propus, facem planuri, acţionăm. Ne fixăm atenţia asupra acelor prieteni ai noştrii care au reuşit. Ei pot fi o sursă bună de încurajare, inspiraţie, speranţă, motivare.  Evităm să analizăm prea mult situaţia dificilă chiar dacă detaliile sunt importante pentru succes. Gândirea detaliilor dusă la extrem e patologică şi ne blochează/paralizează acţiunile.  Ne apucăm de ceva nou care să ne trezească pofta de viaţă, entuziasmul. Ne felicităm, ne răsplătim  pentru fiecare pas reuşit. Vizităm locuri noi, discutăm cu oameni noi. Apa a fost  dintodeauna cea mai importantă sursă de nergie psihică (creierul este 90% apă!) şi aşa se explică de ce oamenii „se bulucesc” vara la mare. Ne facem planuri, ne organizăm (dezordinea este o sursă de depresie). Facem mişcare – mergem mai mult pe jos (creierul se va oxigena mai bine  iar gândurile se vor clarifica). Mâncăm regulat (nu „când apucăm”), alimente de calitate şi evităm „ghiftuirea” care ne taie pofta de muncă (ne „îngreunează” la propriu şi la figurat). Dormim mai mult (somnul este cel mai eficient antidepresiv) într-o încăpere întunecată şi ferită de gălăgie/zgomote. Evităm băuturile excitante pentru sistemul nervos (cola, cafea, ceai negru, alcool) şi ne amintim ce spunea Sfântul Ian Gură de Aur, „Apa este singura băutură pentru omul înţelept”. Ne reamintim mereu că stările negative pot fi depăşite, că nu noi suntem cauza lor şi că optimismul, gândirea afirmativă este mai importantă pentru viaţa noastră dar şi a celor pe care îi iubim.

You must be logged in to post a comment.

3 vizitatori online acum
0 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 5 la 12:43 am UTC
Aceasta luna: 11 la 07-02-2019 07:25 am UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC