Aspartamul – otrava …dulce I

Aduce un spor de gust dulce alimentelor destinate copiilor şi profituri uriaşe industriei chimice şi medicale

Se regăseşte în toate dulciurile, de la guma de mestecat şi bomboane până la sucurile sau băuturile carbogazoase. A fost creat iniţial de Pentagon ca armă biologică (otravă) dar a sfârşit în farfuriile noastre ca îndulcitor aducând un spor de gust diferitelor alimente (mai ales din acelea destinate copiilor) şi profituri uriaşe industriei chimice şi medicale.  Este produsul fecaloid sau de fermentaţie al unor bacterii hrănite în principal cu deşeuri toxice (brevibacterium flavum sau corynebacteruim glutamicum). Compania Monsanto a modificat genetic aceste bacterii pentru a produce mai multă fenilalanină – substanţă care intră în compoziţia aspartamului.

Cum a fost descoperit aspartamul?

Răspuns: din întâmplare! În 1965, în timp ce studia unele medicamente anti-ulcer, cercetărorul american James Schlatter de la GD Searle & Co, care vărsase din greşeală pe mână nişte “prafuri” albe, a constatat atunci când şi-a umezit în gură degetul mare pentru a ridica o foiţă de filtrare subţire de pe jos, că acesta era foarte dulce.  Această companie mai este cunoscută pentru descoperirea şi a altor substanţe periculoase care sunt incluse în alimente (de exemplu, hormonul bovin de creştere, RBGH). Descoperirea sa şi studiile au fost redirecţionate spre îmbunătăţirea acestei substanţe (creşterea stabilităţii, a absorbţiei concomitent cu reducerea toxicităţii) substanţă care era de 200 de ori mai dulce decât zahărul şi care au adus ulterior profit firmei la care lucra de aproape un miliard de dolari!. Aceasta a înregistrat patentul la Oficiul pentru brevete şi mărci din Statele Unite sub numărul 3492131, însă acesta expirând în anul 1992, de atunci oricine poate să fabrice această substanţă sau alta derivată. Din acest motiv ea se regăseşte sub o mulţime de denumiri care mai de care mai ademenitoare şi mai inofensive (aparent). Este preferat de copii şi de persoanele care doresc să slăbească întrucât deşi este dulce nu are calorii. Aceasta este de fapt o mare păcăleală întrucât organismul nostru caută “dulcele” pentru a scădea nivelul ridicat de insulină din sânge iar acest îndulcitor NU POATE face acest lucru şi nu are efect de masă. Pentru că secreţia de insulină este stimulată NU de aspartam ci de simpla vedere a alimentelor care îl conţin: prăjituri, creme, dulciuri, sucuri, etc. Secreţia abundentă de insulină, în lipsa zahărului (glucozei) duce la o accentuare a senzaţiei de foame finalizată cu un consum mai mare de alimente (visul/scopul comercianţilor!). Drept urmare chiar dacă nu mai consumă dulciuri, sau le consumă în cantităţi mici, diabeticii vor consuma mai multe alimente grase (lipide şi proteine) pentru a înlătura senzaţia de foame, ceeace se va solda cu obezitate şi astfel, cu alte complicaţii (cardiovasculare, neurologice, digestive, etc).
În Statele Unite ale Americii dar şi în ţările membre UE este foarte popular (aproape 10.000 de produse îl au în compoziţie, adică aproape orice este dulce “beneficiază” de “dulceaţa” sa).

Este aspartamul inofensiv sau poate aduce deservicii sănătăţii noastre?. Unii savanţi afirmă că “NU!” cum ar fi acel Profesor de Nutriţie şi Biochimie, Director de Evaluare a riscurilor nutriţionale şi sanitare a Agenţiei Franceze pentru Siguranţa Sanitară a Alimentelor- AFSSA, membru în Comitetul Strategic pentru programul “Nutriţie şi Sănătate” din Franţa care a primit în 17 ianuarie 2006, Premiul pentru “cercetare în nutriţie” în valoare de 15.000 de euro de la compania Anjimoto – cel mai mare producător de aspartam din lume!(întrebat fiind de moralitatea sau de existenţa unui “conflict de interese” a acceptării unui astfel de “premiu” de către “Le Quotidien du medicine”- profesorul a răspuns “NU” şi că aceşti bani îi va investi în “cercetare”!). O firmă producătoare de aspartam din Germania, trimite implacabil toate acuzaţiile aduse aspartamului la instanţa de judecată invocând tocmai studiile efectuate de “savanţi” precum cel francez. Însă, aşa cum ne informează Hans-Ultrich Grimm de la ziarul “Spiegel”, firma a fost nevoită să se supună hotărârii tribunalului de mare instanţă din Dusseldorf care a afirmat că “absenţa unanimităţii ştiinţifice în  privinţa siguranţei aspartamului autorizează existenţa criticilor”.

Realizând că un număr din ce în ce mai mare de oameni de ştiinţă, grupuri de protecţie a consumatorului şi medici sunt îngrijoraţi şi acuză aspartamul, în anul 2000 ziarul britanic Sunday Express a lansat o anchetă publică referitoare la efectele nocive ale aspartamului asupra sănătăţii consumatorilor. În urma acestei investigaţii, redacţia ziarului a fost inundată de scrisori, telefoane şi email-uri cu plângeri şi incriminări la adresa aspartamului din partea cititorilor. În urma acestei afluenţe neaşteptate de plângeri primite, ziarul Sunday Express a cerut Guvernului britanic să finanţeze noi studii pentru cercetarea efectelor aspartamului pe termen lung. va urma

You must be logged in to post a comment.

6 vizitatori online acum
0 vizitatori, 6 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 04:20 am UTC
Aceasta luna: 10 la 12-09-2018 08:24 pm UTC
Acest an: 146 la 01-14-2018 03:57 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC