> News of the day <

Dr Pro – două vorbe despre clor

Clorul este o substanţă de culoare galben-verzuie care se dizolvă extrem de uşor în apă. Are miros iute, înţepător, toxic iar nasul omului îl simte de la concentraţii începând cu 0,3 ppm (părţi per milion!). Se adaugă la apa de reţea întrucât distruge foarte eficient microorganismele. În acele zone din lume unde nu se adaugă … Read more

decembrie 2010
L Ma Mi J V S D
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

Paradontopatia sau boala gingiilor

Este după răceală, cea mai des întâlnită afecţiune care afectează peste 75% din adulţi, fiind şi principala cauză a pierderii dinţilor.

„Paradontal” înseamnă „localizat în jurul unui dinte” iar boala se referă la orice boală a gingiei sau a structurilor care susţin dintele. Gingivita este determinată de depozitele de bacterii lipicioase, mucus şi resturi de mâncare care formează tartrul şi care inflamează şi infectează gingia.  Când se inflamează gingia, se formează pungi între aceasta şi dinte care colectează din ce în ce mai mult tartru. Respiraţia pe gură (rinitele cronice), lucrările dentare prost făcute, dieta care conţine prea multe alimente moi (nici dinţii, nici gingia nu mai fac „exerciţii”, nu mai sunt solicitaţi), alimentaţia deficitară, periajul incorect, consumul de zahăr, bolile cronice, bolile endocrine, fumatul excesiv, abuzul de medicamente, consumul de alcool,  sunt alţi factori care predispun la gingivită şi ulterior la pioree. Netratate, gingivitele se transformă în pioree sau parondontită. În acest stadiu, osul pe care se sprijină dintele începe să se erodeze, ca rezultat al infecţiei cronice. Pioreea duce la halitoză (miros rău al gurii), sângerare, abcese, durere. Gingiile sângerânde înseamnă cel mai adesea lipsă de vitamina C. Crăpăturile sau uscăciunea colţului gurii înseamnă deficienţă de vitamina B2 (riboflavină). Buzele uscate şi crăpate înseamnă reacţie alergică. Rănile de sub limbă înseamnă cancer al gurii.

Ce facem?

Gura uscată sau saliva insificientă (consecinţă a dezhidratării cronice) este una din cauzele cele mai importante ale carierii dinţilor şi bolilor gurii. Hidratarea cu apă corectă (apă purificată osmotic) în locul celei dure minerale sau „plate” poate preveni sau rezolva simplu problemele (apa dura minerală poate conţine metale grele – plumb, fluor, etc care se regăsesc în smalţ sau tartrul format afectând integritatea aparatului de masticaţie). Bem 8-10 pahare de apă purificată pe zi. Apoi, pentru a forţa glandele salivare să producă salivă, mestecăm morcovi sau ţelină crudă. Ceaiul de gălbenele sau muşeţel ajută la vindecarea rănilor gingivale. Uleiul de cuişoare calmează durerile de dinţi. Se fierb două linguri de salvie timp de douăzeci de minute în apă purificată osmotic, se strecoară şi se clăteşte gura de câteva ori pe zi. Cimbrul reduce numărul de bacterii din gură. Mâncăm multe legume şi fructe verzi ( cu conţinut mare de fibre)  ca să obligăm dinţii să „lucreze”. Evităm zahărul şi carbohidraţii rafinaţi care inhibă celulele albe (cele care combat, luptă cu infecţia). Schimbăm pasta de dinţi în fiecare lună şi periuţa (bacteriile se adaptează iar periuţa se poate infesta după multe utilizări). Curăţăm zilnic limba cu ajutorul unei linguriţe pentru îndepărtarea bacteriilor şi a resurilor alimentare. Ne masăm zilnic gingiile cu vârful degetelor. Putem utiliza o capsulă de vitamina E sau A din care pe punem pe deget înainte de masaj. Evităm antibioticele pentru că efectul lor în gură este extrem de redus şi distrug flora intestinală. S-a concluzionat că persoanele care suferă de paradontopatie sunt predispuse la boli ale inimii, de plămâni, atac cerebral, ulcer, diabet sau naştere prematură. Să nu uităm că atunci când avem grijă de dinţi, avem grijă de fapt, de întregul corp.

Despre pietrele la fiere

Vezica biliară sau colecistul (gr. chole – bilă, kystis – vezică) este un sac în formă de pară, localizat în partea dreaptă a corpului „sub coastă” ce colectează bila sau fierea secretată de ficat. Mai este numită şi „coşul de gunoi al organismului” deoarece lichidul biliar conţine toate deşeurile otrăvitoare din sânge pe care le neutralizează ficatul (în afară de aceste otrăvuri, mai conţine colesterol, săruri biliare, lecitină, bilirubină, carbonaţi şi fosfaţi de calciu, fosfolipide, acizi biliari etc. ). În fiecare zi ficatul secretă aproximativ lumătate de litru de fiere ce este depozitată în colecist până când este amestecată cu alimentele pe care le înghiţim. Concentraţia mare de săruri minerale anorganice dizolvate în apa de la robinet, apa de izvor sau cea ambalată în plastic (fără miros, fără gust şi invizibile pentru ochiul uman) „ajută” la formarea de „pietre la vezică”, boală denumită de medici colelitiază sau litiază biliară.

Când se formează pietrele la fiere?

Aceste „pietre” încep să se formeze atunci când organismul, hidratat insuficient sau cu lichide greşit alese (sucurile, apa „minerală”, berea, alcoolul dezhidratează) cristalizează componentele mai sus amintite din lichidul biliar, calculii putând ajunge de la dimensiuni foarte mici la cele ale unei mingi de golf.  „Nămolul sau noroiul” pe care îl văd ecografiştii semnifică o bilă lipsită de apă, adică dezhidratare cronică.  Femeile fac mai des calculi (de 3 ori mai mult decât bărbaţii) din cauza hormonilor estrogeni feminini care cresc nivelul de colesterol eliminat prin colecist. Numărul persoanelor trecute de 50 de ani care au şanse de a face pietre creşte cu 2% pe an (sunt din ce în ce mai dezhidratate cronic). Persoanele obeze dar şi cele care au scăzut brusc în greutate, cele sedentare, cele care înghit excesiv medicamente (în special cele care scad colesterolul) sau femeile însărcinate au şanse mai mari de a dezvolta calculi biliari dar şi renali.

Cum se manifestă?

Pietrele formate în vezica biliară pot fi asimptomatice (80% din oamenii care au pietre nu au nici o durere) ani de zile. Prezenţa lor însă, poate duce fie la colecistită (inflamaţia, infecţia vezicii biliare), fie la cancer de colecist sau hepatic, fie la colica biliară (atunci când o piatră blochează canalul coledoc de eliminare a bilei). Persoana acuză dureri foarte mari în dreapta, sub ficat, de-a latul pieptului, are greaţă, vărsături, frisoane, febră. Durerile pot dura 30 de minute sau câteva ore. Urina are culoarea ceaiului sau cafelei iar ochii se pot colora în galben (icter). Durerea (crizele) apar de obicei seara sau noaptea şi este sporadică.

Ce facem?

Bem un pahar de suc de mere în care am pus o lingură de oţet de cidru de mere. Durerea va trece pentru câtva timp. Evităm alimentele solide, bem doar sucuri de pere, sfeclă sau mere timp de trei zile. Apoi radem o sfeclă roşie şi amestecăm cu două linguri de ulei de măsline şi suc de mere sau de lămâie (proaspăt). Seara înainte de culcare şi dimineaţa la sculare, luăm 3 linguri de ulei de măsline cu suc de lămâie. Evităm zahărul şi produsele care conţin zahăr, grăsimile animale, carnea (este permisă doar cea de peşte), prăjelile, condimentele, margarina, răcoritoarele, uleiurile rafinate din comerţ, ciocolata. Clismele cu cafea sunt deosebit de eficiente pentru detoxifierea ficatului (putem adăuga la lichidul cu care facem clismă usturoi).

Lucerna conţine minerale absorbabile în proporţie de 98% (mineralele din apă nu sunt absorbabile decât în proporţie de max 4-13% iar acestă cifră scade cu vârsta). Menta are capacitatea de a curăţa vezica biliară.  Cel mai mare aliat al nostru în lupta cu toxinele care se acumulează în ficat şi colecist este apa purificată osmotic. Ea este ingredientul care nu trebuie să lipsească de la prepararea mâncării, a ceaiurilor, a lichidelor pentru clisme sau spălături sau pentru hidratarea zilnică. Se spune că această apă face vizitele la doctor mai ieftine, iar medicamentele sau analizele au preţul mai mic (cheltuim mai puţin). Mişcarea (cea mai bună – mersul pe jos),  viaţa echilibrată lipsită de stres reduc riscul de a dezvolta pietre la fiere.

Ce este impotenţa

Impotenţa este legată de funcţionalitatea penisului, cu alte cuvinte este un penis care nu face ce i se spune; se mai numeşte „penis în grevă”.

Majoritatea masculilor de animale carnivore (nurcă, raton, coiot,etc) au un os micuţ de 2-3 cm numit „baculum” localizat exact în axul penisului. Când „se împreună” sau copulează, ovulaţia femeii este stimulată de prezenţa penisului în corpul ei (în vagin). Asta înseamnă că el trebuie să stea suficient de mult acolo şi să-şi facă simţită prezenţa pentru ca ovarul să elibereze ovulele. În cazul oamenilor, femeile ovulează de capul lor şi nu au în realitate nevoie de un penis cu „supliment întăritor”.

Erecţia la bărbat este un proces complex care are la bază umplerea penisului cu sânge şi închiderea unor valve de la baza lui.

În cazul impotenţei penisul arată de parcă ar fi mort – atârnă nefericit sub abdomen.

Există o formă de impotenţă extremă, rară de care suferă un număr redus de bărbaţi; aceştia sunt obsedaţi, terifiaţi că penisul lor va dispărea în abdomen şi că îl vor pierde pentru totdeauna. De aceea îl perforează cu ace şi îl leagă cu sfoară de marginea patului sau îl ţin mereu la vedere ca să se convingă mereu că este la locul lui.

Statistic 100% din bărbaţi suferă de impotenţă obişnuită; fiecare bărbat a fost cel puţin o dată în viaţă victima propriilor lui emoţii.

Există o impotenţă temporară care apare imediat după ejaculare când penisul este deconectat de la sentimente; de obicei el începe să reacţioneze după 15-30 de minute. De fapt este o reacţie de protecţie prin care sistemul nervos întrerupe circuitele supraîncălzite de orgasm. După ce se liniştesc „ploile”, putirinţa revine şi o nouă rachetă este gata de lansare. Această periadă poate fi scurtată când bărbatul a avut o pauză mare de activitate sexuală sau partenera este supraexcitată sau când apare o … parteneră nouă.

Erecţia masculină este dependentă şi condiţionată de cuvântul „încredere”. Astfel un cuvânt critic, o privire de respingere sau un zgomot brusc o pot distruge. Dacă bărbatul e obosit, e preocupat de o problemă sau e gripat iar soţia sau amanta îl ridiculizează, va avea probleme cu potenţa şi erecţia iar terenul pentru eşec este pregătit.

Orice bărbat ar trebui să ştie că sexul are trei scopuri: Reproducere, Afecţiune şi Satisfacţie;  după cum se observă, Competiţia lipseşte.

4 vizitatori online acum
2 vizitatori, 2 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 9 la 03:41 am UTC
Aceasta luna: 39 la 01-19-2021 11:49 pm UTC
Acest an: 39 la 01-19-2021 11:49 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC