> News of the day <

Dr Pro: despre purificarea apei prin osmoză inversă

Apa pură nu ne păcăleşte niciodată dar noi înşine – da. Persoanele care s-au decis să-şi protejeze singure sănătatea şi să investească într-un echipament de purificare a apei trebuie să ştie că piaţa este plină de imitaţii atractive şi periculoase. Care sunt cele mai performante echipamente pentru purificarea apei? Răspuns: cele care folosesc osmoza inversă. … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Aspartamul – otrava …dulce II

Aspartamul este o neurotoxină şi o substanţă teratogenă binecunoscută, care, în doze nedefinite încă, produce efecte adverse grave reversibile la adult, dar ireversibile în creierul fătului sau al copilului

In urma procesului de metabolizare în organism, Aspartamul se descompune în: fenilalanină (~50%), care are efecte neurotoxice şi poate produce fenilcetonurie şi stări de apoplexie; dicetopiperazina, care are potenţial cancerigen la nivelul creierului; acid aspartic (~40%), care afectează procesul de dezvoltare a creierului şi funcţiile acestuia şi metanol (~10%), care inhibă metabolismul oxigenului, produce orbire şi a cărui produşi secundari au efecte teratogene (pot produce mutaţii genetice).

Studii şi cercetări medicale

Dr. C. Trocho din Spania a condus în anul 1998 cercetările asupra modului în care aspartamul influențează ADN-ul. Experimentul său a fost denumit “Studiul Barcelona” sau “Raportul Barcelona”, deoarece a fost susținut de conducerea Departamentului de Biologie al Universității din Barcelona . Ulterior, cariera sa a fost atacată de producătorii de aspartam. El a mărturisit ulterior (împreună cu alţi cercetători) că nu va mai realiza niciodată un alt proiect de cercetare referitor la aspartam. În lumea științifică, este foarte cunoscut cazul dr. John Yiamouyannis, biochimistul de la Departamentul de Lucrări Chimice al Fundației Naționale pentru Sănătate (National Health Foundation) din SUA și membru al Societății Americane de Chimie (American Chemical Society), care a fost și el șantajat, atunci când studia efectele fluorurării, în anul 1989.. A fost concediat pentru că a refuzat să tacă și totodată i s-a interzis să își publice lucrările și cercetările despre toxicitatea fluorurării. Șeful său a declarat: „Am fost nevoiți să facem aceasta, pentru că am fost amenințați că, dacă nu tăcem, ne vom pierde finanțarea….” Dr. John Yiamouyannis ar fi vrut să dezvăluie adevărul, dar a fost concediat. Imediat după concedierea sa, Departamentul a primit o finanţare uriașă în bani de la o companie direct interesată. Un alt medic celebru – Dr. Russell Blaylock a specificat faptul că mai ales în anumite zone ale creierului se acumulează niveluri foarte ridicate de fenilalanină: hipotalamus, medula oblongata, corpus striatum. Pentru a susţine creşterea rapidă a fătului, sunt necesari mulţi aminoacizi. Aminoacizii din venele fătului sunt de 4 ori mai mulţi decât în sângele mamei. Hrana naturală este un amestec complex de aminoacizi. Nici un aliment nu are unul sau doi aminoacizi izolaţi, aşa cum are aspartamul. Dr. Louis J. Elsas, profesor de pediatrie de la Universitatea Emory, a depus mărturie în faţa Congresului American: “Am petrecut 25 de ani în cercetări biomedicale, încercând să previn defectele de naştere cauzate de excesul de fenilalanină. Şi iată care este îngrijorarea mea: aspartamul este o neurotoxină şi o substanţă teratogenă binecunoscută, care, în doze nedefinite încă, produce efecte adverse grave reversibile la adult, dar ireversibile în creierul fătului sau al copilului.” El a mai arătat că fenilalanina este mai bine metabolizată de către rozătoare decât de oameni. Aşa-numitele suplimente alimentare, cu fenilalanină izolată, acid aspartic, acid glutamic şi alţi aminoacizi dicarboxilati sunt neuroexcitotoxine comercializate ori dintr-o crasă ignoranţă, ori dintr-o răutate intentionată. Ele fac exact opusul a ceea ce sunt destinate să facă. Fenilalanina izolată produce întreruperea transmiterii neuronale, subnutrirea creierului, neurotoxicitate, ceea ce duce la funcţionarea redusp a creierului, depresie, migrene etc. S-a estimat cp, din aproximativ 200 de milioane de americani care consuă anual aspartam, 20 de milioane nu pot metaboliza fenilalanina, şi această incapacitate genetică există în special la copii, conducând, în timp, la retardare mintală.

Efectele ingerării cronice de aspartam sau a altor tipuri de edulcoranţi (îndulcitori artificiali de sinteză) printre cele mai des invocate sunt:

la nivelul sistemului nervos – agresivitate, anxietate, depresii moderate până la severe (deoarece scade nivelul de serotonină), fobii, insomnie, somnolenţă, probleme de somn, iritabilitate, modificări de personalitate, oboseală accentuată, probleme de echilibru, amorţeli ale extremităţilor, atacuri de panică, dureri la nivelul articulaţiilor, dureri cronice de cap de tip migrene – maai ales la femei, tulburări de concentrare, de memorie, de atenţie, de gândire, spasme musculare, schimbări rapide în calitatea şi intensitatea dispoziţiei. La nivelul  aparatului urogenital – reducerea funcţiei sexuale cu tulburări ale apetitului sexual, senzaţie de “arsură” la urinare, urinări dese. La nivelul ochilor – senzaţie de umflare, de mărire a globilor oculari, conjunctivită cronică, reducerea cantităţii de lichid lacrimal (senzaţie de “nisip în ochi” sau de ochi “uscaţi”), senzaţii luminoase sub formă de mici fulgere, pete, înceţoşarea vederii, etc). La nivelul urechilor – intoleranţă la zgomote ridicate sau tinitus (ţiuit în urechi).  Alte tulburări semnalate: palpitaţii, tahicardie, dispnee, balonare, constipaţie, crampe, modificarea apetitului, probleme ale sinusurilor, probleme salivare, sete persistentă şi reţinerea apei în organism, sialoree, tendinţa de a mânca şi a bea excesiv, tuse cronică, uscarea gâtului, dureri de gât, eczeme, înroşirea feţei, urticarie şi alte probleme de piele, diverse tulburări metabolice, anemie, căderea părului sau subţierea lui, modificarea mirosului corporal, modificări ale transpiraţiei, modificarea coloraţiei unghiilor şi a pielii, noduli, etc.

Cum ne protejăm de efectele secundare nedorite date de edulcoranţi?

Citim etichetele şi evităm produsele care conţin aspartam, acesulfam K, ciclamat, zaharină sau alt tip de îndulcitori de sinteză mai ales când e vorba de femei însărcinate sau copii (etichetele pe care scrie “fără zahăr” pot însemna de fapt “cu edulcoranţi”). Cofetăria este unul din cele mai nesănătoase locuri pentru copii noştrii iar a le oferi cu generozitate fructe de exemplu, în locul aromelor sintetice sau banala, prozaica, neînsemnata dar sănătoasa şi inteligenta apă în locul sucurilor chimice sunt gesturi mai mult decât responsabile.

Doctorul "Muşeţel"

Cel mai bun muşeţel creştea în Delta Nilului; grecii îl mai numeau „măr de pământ” pentru că ceaiul obţinut avea aromă de măr.

Muşeţelul este indicat mai ales celor care cred că nu mai sunt iubiţi, celor hipersensibili, fricoşi, capricioşi. Este util şi celor care se lasă epuizaţi de astfel de persoane; centrează şi repară fiinţa umană, împacă şi relaxează. Aduce blândeţe în inimă, ne redă fericirea copilăriei, umilinţă, răbdare, atenţie, modestie. Ne dă puterea de a trece peste greutăţile vieţii cu detaşare şi înţelepciune.

Conţine uleiuri volatile, principii amare, tanin, flavonozide, cumarine, imunomodulatori, vitamina K şi E, fitosteroli;  azulenul care este util în stări alergice, astm bronşic în special la copii.

Infuzia de muşeţel ajută în gastrite, râgâieli, balonare, colite spastice; sub formă de gargară ajută în afecţiuni ale gurii şi faringelui. În boli ale colonului se pot folosi clisme cu muşeţel; este util în infecţii urinare, genitale, cutanate (eczeme, arsuri, înţepături de albine sau viespe), conjunctivite sau sinuzite.

Florile trecute prin sită, fără codiţe şi receptacul sunt mai active decât florile întregi.

Infuzia se prepară din două linguriţe de flori cernute prin sită, peste care se toarnă o cană cu apă purificată, clocotită; se lasă să se răcească la 37 de grade şi se foloseşte in funcţie de indicaţie. Pentru gargară sau băi pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de muşeţel cu 200 g apă purificată osmotic. După 10-15 minute se strecoară lichidul la care se adaugă 4 g acid boric.

Pentru calmarea durerilor provocate de menstruaţiile dificile, se recomandă un ceai din 40 g muşeţel, 30 g frunze de mentă şi 30 g rădăcină de valeriană. O lingură din acest amestec de plante se opăreşte cu o cană cu apă purificată. După răcire se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se beau două-trei ceşti pe zi.

3 vizitatori online acum
0 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 07:52 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC