> News of the day <

Dr Pro: -adevăruri discrete… despre „apa” minerală.

Când citim etichetele cu munţi şi izvoare “pure”, “naturale” ar trebui să ştim că apele naturale nu sunt pure (H2O), ci sunt emulsii, suspensii sau soluţii apoase minerale. Pentru a evita abuzurile lingvistice, pe etichete ar trebui scris „soluţie apoasă minerală plată, carbo sau ne-carbo-gazoasă”. De ce industria publicitară în complicitate cu neuromarketingul – o … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Cele mai sănătoase alimente…

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

1. Pepenele. Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturaleAre foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.

2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.

3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.

4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.

5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.

6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.

7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.

9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.

10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.

11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.

12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.

13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.

14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.

15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.

16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.

17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.

19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.

20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.

21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.

22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.

24. Păstârnacul. Stimulează digestia.

25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.

26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.

27. Mărarul. Ameliorează indigestia.

28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.

29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.

31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.

32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.

33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.

34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.

35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.

36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.

37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.

38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.

39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.

41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.

42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.

43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.

44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.

45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.

46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.

47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.

48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.

49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.

50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.

51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.

53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.

54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.

55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.

56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.

57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.

58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.

59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.

60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.

62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.

63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.

64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.

65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.

67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.

68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.

69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.

70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.

71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.

72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.

73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.

74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.

75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.

76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.

77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.

78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.

79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.

80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.

81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.

82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.

83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.

84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.

85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.

86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.

87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.

88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.

91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.

92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.

93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.

94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.

95. Prunele. Previn tromboza.

96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.

97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.

98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.

99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.

100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

Afinele – insulina vegetală

Antocianinele – care conferă culoarea albastră afinelor, sunt antioxidanţi foarte puternici

Se spune că piloţii britanici, în al doilea război mondial, consumau afine pentru a avea o bună vedere pe timp de noapte.

Afinele conţin fibre alimentare, antociani, proteine, grăsimi vegetale, vitamine, minerale coloidale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, mangan, resveratrol, taninuri,etc).

Afinele şi …şobolanii

Şobolanilor le place să meargă pe ţevi sau prin spaţii înguste; vârsta unui şobolan se apreciază în funcţie de timpul cât îşi menţine echilibrul pe o grindă foarte îngustă şi viteza de deplasare. Un şobolan de 19 luni  (echivalent 70 de ani umani!) stă în echilibru 3 secunde faţă de unul “tânăr” care rezistă până la 15 secunde!…

După ce, timp de 8 săptămâni, şobolanilor bătrâni, li s-au administrat afine, performanţa lor a crescut la 11 secunde şi s-au orientat foarte bine şi în labirint! Studiul a fost efectuat de Universitatea Tufts din Boston.

Antocianidele care ne protejează sistemul nervos, se mai găsesc şi în cireşe, mure, zmeură, struguri roşii; în cazul diabeticilor, au crescut “producţia” de insulină cu peste 50% şi au ameliorat vizibil artroza.

Pterosilbenul aflat tot în afine scade colesterolul şi trigliceridele.

Afinele nu sunt doar un aliment “minune”; ele întârzie şi ne fac mai uşoară căderea de pe sârma pe care noi oamenii, dansăm azi.

Merele ne apără de cancer

„Un măr pe zi ţine doctorul departe de familia noastră”


Radicalii liberi sunt produşi ai metabolismului nostru (2/3 din oxigenul inspirat se transformă în radicali liberi); aceştia „atacă” biomoleculele chimice esenţiale (proteine, grăsimi, acizi nucleici) şi ne îmbătrănesc prematur de cancer sau boli de inimă.

Mărul conţine peste 300 de substanţe naturale: pectine, vitamine, glucide, minerale coloidale (magneziu, calciu, cupru), fitonutrienţi, glucide(fructoză), etc; cea mai importantă componentă sunt fără îndoială polifenolii – cei mai eficienţi în protejarea noastră împotriva radicalilor liberi.

Antidotul, remediul cel mai sigur împotriva acestor tăcuţi, inevitabili şi invizibili radicali liberi, sunt antioxidanţii, iar dintre aceştia sunt polifenolii (pentru cei mai pretenţioşi – aici sunt incluşi flavonoidele, antocianidele, calconele, hidroxicianamaţii,etc). La aceştia sunt de amintit la fel de esenţialele vitamine C şi E.

Cel mai important studiu cu privire la măr, este cel efectuat de danezi şi publicat în anul 1993 în cea mai prestigioasă revistă „The Lacet”. Cercetătorii din Danemarca au măsurta timp de 5 ani parametrii fiziologici esenţiali la sute de loturi de bărbaţi.

Concluzia: regimul alimentar a fost hotărâtor în stabilirea indicilor de morbiditate şi mortalitate. Cei mai puţin bolnavi consumaseră zilnic cel puţin un măr sau o ceapă.

Universitatea Cornell a dovedit în laborator că extractul de măr inhibă proliferarea celulelor canceroase provenite de la colon, sân  sau ficat, iar Universitatea din Toulouse a dovedit că mărul poate scade colesterolul.

Extractul de coajă măr este mai eficient decât pulpa fructului.

Consumarea a unui singur măr pe zi, reduce riscul de face cancer mamar cu 25%.

Un anumit polifenol din măr – quercetin, ne protejează creierul de instalarea bolii Altzhaimer, de cancerul de prostată şi de cancerul pulmonar.

La capitolul acesta „protecţie”, mai puternice decât merele sunt fasolea roşie, afinele şi merişoarele; oregano este de 40 de ori mai eficient decât merele. Doza zilnică minimă de polifenoli care să ne protejeze de radicalii periculoşi este de 1 gram; două mere conţin între 300 şi 600 de mg. Dar coaja merelor mai poate conţine pesticide, ierbicide, insecticide sau alte „chimicale” periculoase; pentru a le elimina măcar parţial, vom ţine fructele acoperite cu apă purificată prin osmoză inversă timp de 20-30 de minutre. Pentru că are capacitate mare de absorţie a toxinelor, spre deosebire de apa minerală saturată, dură de la robinet, o vom arunca după ce am scos fructele, fiind toxică.

Apa "minerala" o pacaleala

perdele minerale de calciu create prin evaporarea apei
perdele minerale de calciu create prin evaporarea apeiAici nu este vorba de gheata ci de apa minerala bogata in CALCIU.
Oamenii care vin aici s-si trateze hipocalcemia de fapt pleaca mai bogati in calciu- spre disperarea rinichilor, mai putin bogati in euro, iar turismul turcesc cu siguranta mai bogat in euro.

O multime de firme distribuie, imbuteliaza, comercializeaza apa minerala carbogazoasa sau plata.
Se stie ca exista doua regnuri de vietuitoare: animal si vegetal.
Noi suntem din cel animal. Plantele din cel vegetal. Asa invata copii in clasele primare si este corect.
Si noi si plantele suntem construiti din apa in cea mai mare parte.
Pe langa apa mai avem cateva minerale care intra in compozitie- carbon, calciu, fier, magneziu, etc.
Aceste minerale sunt de mai multe feluri: minerale anorganice, sau inorganice sau metalice si ele provin in apa de exemplu din dizolvarea pietrelor peste care curge izvorul sau paraul, sau din deversarile industriale. Aceste minerale nu pot fi absorbite de corpul omului mai mult de 10-15% maxim.
Plantele insa se descurca bine cu aceste minerale, le absorb si le transforma in minerale coloidale cu dimensiuni mult mai mici decat cele metalice anorganice. Aceste minerale coloidale a caror rata de absortie este de 98% se gasesc in toate legulele si fructele pe care le vedem atunci cand intram in piata.
plantele de exemplu morcovul isi obtin apa necesara vietii din pamant prin OSMOZA. Rinichiul nostru filtreaza sangele de reziduuri tot prin osmoza.
Foarte multe legume si fructe(rosii, castraveti, pere, mere, pepeni, etc, etc), contin apa in proportii care depasesc 90% din totalul greutatii lor.
aceasta nu este o apa minerala metalica sau anorganica ci apa obtinuta prin osmoza in care sunt dizolvate minerale coloidale.. Sangele nostru este un sistem coloidal; citoplasma celulelor noastre este un sistem coloidal.
Mineralele din apa cu etichete frumos colorate cu nori si paduri din market sunt strecurate de rinichi si celule si eliminate sau depuse sub forma de pietre in rinichi, colecist, articulatii.

ps: atentie! exista firme care speculeaza nevoia REALA a oamenilor pentru o apa sigura si ofera echipamente foarte scumpe si periculoase.
pentru a va feri de firmele si agentii disperati dupa BANII Dumneavoastra, intrebati pe unul “patit” – pacalit!
sunt o multime de lucruri care nu va sunt spuse tot asa cum pati cand faci asigurare la masina si afli dupa ce ai lovit-o de la un inspector de daune “oparit” ca nu poti sa primesti banii de reparatie pentru ca… etc etc. iar la final iti spune ca trebuia sa casti ochii inainte de a face asigurarea!.
stiti cum este nu-i asa?

pentru a afla cum este sa fii umilit de niste smecheri si a nu pati la fel sunati-ma la 0740 473 595

2 vizitatori online acum
0 vizitatori, 2 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 07:52 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC