> News of the day <

“Petele” de pe ochi

Myodes gr. – “asemănător unor muşte”,  opsis  – vedere, aspect Uneori avem impresia că ne-a intrat ceva în ochi, dar  nu simţim nimic. Dacă încecăm să ne frecăm, nu numai că nu îndepărtăm acel ceva, dar uneori chiar înrăutăţim situaţia. Acel ceva nu este praf, şi nici alt obiect ci opacifieri sau condensări sau, în … Read more

iulie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Pe scurt despre bolile ochilor noştrii part III

Strabismul unul dintre ochi este întors într-o direcţie diferită decât cea a ochiului folosit la vedere. Când divergenţa este spre interior, vorbim de esotropie.

Exerciţiul fluturelui. Folosim o sfoară fixată la vârful nasului şi mişcăm înainte şi înapoi un marker colorat, ţinând un ochi închis (cel bun).

Deschidem încet ochiul bun; continuăm exerciţiul cu ambii ochi. Îl efectuăm de 10 ori câte un minut pe zi. Scopul este să antrenăm mintea să coordoneze muşchii oculari pentru ca ambii ochi să convergă asupra obiectului de interes.

Pendularea corpului dintr-o parte în alta de 100 de ori/zi ca şi când am merge cu trenul sau metroul care ne leagănă.

Cataracta apare atunci când  cristalinul îşi pierde transparenţa şi devine opac. Pacientul vede dublu, în ceaţă, neclar, are fotofobie (frică de lumină). Are legătură directă cu stresul.

W. Bates –oculist în vol 9 al lucrării lui Better Eyesight, afirmă că atunci când un pacient făcea eforturi să vadă o literă, cristalinul lui se opacifica iar când îi arăta o literă mare pe care putea s-o vadă se elibera parţial. Atunci Bates a introdus relaxarea în tratamentul bolnavilor cu cataractă cu rezultate excelente. Azi însă nu mai avem timp de astfel de lucruri.

Ce facem?

Hidratare cu apă, (nu cu soluţie apoasă minerală plasticată), vitaminaC, vitamina E, betacarotenul sunt obligatorii pentru pacienţii cu cataractă. Protejează ochiul de antioxidanţi şi de lumina puternică.

Glaucomul – afecţiune datorată blocarii sau proastei drenări a canalului Sclemm care se închide şi se deschide la fiecare 4 ore pentru „primenirea” corpului vitros/apos al ochiului. Dacă stoarcem un ochi vom vedea că e plin cu o piftie transparentă alcătuită preponderent din apă.

Glaucomul este asociat de asemeni direct cu stresul. Presiunea intraoculară, asemeni presiunii sângelui este influenţată de starea sistemului nervos autonom

Stresul cronic, anxietatea, bolile tiroidei, bolile cardiovasculare, bolile ficatului, diabetul, obezitatea, etc. favorizează glaucomul.

Ce facem?

Exerciţiile recomandate pentru miopie ajută şi în cazul glaucomului pentru că relaxează globul ocular, permiţând schimburile libere în interior, înspre şi dinspre ochi.

Aport alimentar de legume şi fructe cu conţinut crescut de vitamina A, hidratare cu apă, nu bere, sucuri acidulate, luteină/zeaxantină, vitamina B complex, vitamina C, vitamina D, vitamina E, gingko biloba, afine, usturoi.

Miracol la purtător- ochii

După ce ai bine de un miliard de ani (o secundă în economia generoasă a Universului!) viaţa a dăinuit pe pământ sub formă de organisme monocelulare sau unicelulare, la un anume moment, pentru a trăi mai mult, pentru a se hrăni mai bine şi pentru a se apăra mai eficient în faţa pericolelor din mediu, acestea au început să se adune şi să trăiască în comun această mult prea scurtă viaţă. Aşa s-a ajuns la specializarea celulelor şi apariţia organelor. Dacă într-un articol anterior vorbeam despre sistemul imunitar ca fiind printre primele structuri vii inteligente, pricepute în apărarea/protejarea organismului de boală şi toxine (adevăratul „domn’Doctor”), iată că alte celule specializate ajung după evoluţii spectaculoase să formeze organul care va ajuta fiinţa vie SĂ VADĂ  ceeace se întâmplă în jurul ei, şi mai ales să se bucure o dată în plus de minunea vieţuirii în acest colţ întunecat al Universului.

„Trezirea la lumină” a fiinţelor care populau Pământul a fost unul din evenimentele cele mai spectaculoase şi miraculoase care s-au întâmplat în istorie. Dincolo de „romantismul” răsăritului luminii şi de faptul că animalele primitive puteau să vadă în jur, la o scară universală, pentru prima dată în istoria Universului, materia se putea vedea pe ea însăşi. Abia mai târziu, când omul va fi dotat cu un creier suficient de bine structurat, această materie cosmică se va putea şi înţelege pe ea însăşi. Majoritatea organismelor pluricelulare sunt sensibile şi influenţate de lumină. Râma de exemplu (un vierme lipsit de ochi) „ştie” când este expusă la soare. Apariţia unor celule transparente protectoare (care au început „să bombeze” pentru a focaliza razele luminoase) şi a unui start de celule pigmentate sensibile situate sub acestea este începutul formării viitorului organ numit ochi.  Dar cum vedem?

Ochiul nostru actual rezultat al evoluţilei a miliarde de ani a materiei, este bombardat în fiecare secundă de un număr imens de fotoni de lumină. Culoarea roşie a unui trandafir nu este aşa cum crede orice om o proprietate a trandafirului, ci doar o percepţie a creierului nostru. Mai academic spus, culoarea roşie este  percepţia undelor electromagnetice cu lungimea de undă între 610 şi 700 nanometri, “culoarea” fiind finalul procesării impulsurilor biolelectrice – rezultat al interacţiunii structurilor optice şi chimice din ochi cu fotonii şi transmise prin nervul optic structurilor cerebrale occipitale acolo unde de fapt se formează imaginile. În alţi termeni noi “vedem” cu creierul, nu cu ochii, aceştia fiind doar receptori sensibili la fotoni. Iată marele miracol al vederii: în cutia noastră craniană nu pătrunde nici un foton, fiind întuneric absolut şi totuşi aici se formează imaginile care ne ajută pe noi să ne bucurăm de un trandafir, de un apus de soare sau de zâmbetul sau licărul din ochii iubitei…

Pentru a focaliza cât mai corect razele de lumină ochiul are nevoie de structuri geometrice perfect transparente (corneea, cristalinul, corpul vitros sau umoarea apoasă). Irisul care dă şi culoarea ochilor este “perdeaua” care reglează cantitatea de fotoni care va ajunge în camera întunecată a ochiului (pentru că această “perdea” nu se închide complet niciodată, nu este indicat să privim direct spre soare pentru a nu deteriora o altă structură sensibilă- retina). Dacă avem nevoie de circa 30 de minute pentru a ne acomoda la vederea pe întuneric, pentru vederea diurnă este nevoie doar de un “flash” şi sistemul optic se resetează şi adaptează (o adaptare chimică realizată ce celule numite de anatomişti cu “bastonaşe” -130 de milioane  şi cu “conuri” circa 7 milioane în fiecare ochi).

O întrebare frecventă a fost legată de numărul ochilor. De ce doi şi nu unul? Avantajul vederii binoculare faţă de cea monoculară este vederea în spaţiu, tridimensională. Distanţa de câţiva centimetrii dintre ochi permite creierului nostru să compună imagini 3D, dar şi să aprecieze corect distanţa între noi şi obiecte (dacă acoperim un ochi şi vrem să apucăm rapid o cană cu cafea avem şanse foarte mari să o vărsăm).

La fel ca oricare alt organ al corpului nostru, ochii trebuie protejaţi şi antrenaţi pentru a-i avea funcţionali cât mai mult timp. Ei la rândul lor se regenerează şi se “repară” în fiecare secundă iar alimentele pe care le înghiţim sunt extrem de importante pentru nişte organe atât de precise şi sensibile. Cele mai bune alimente cu care ajutăm la  “construcţia” ochilor noştrii sunt peştele (suport structural pentru membranele celulare), spanacul, varza, salata bogate în luteină (ajută retina să se refacă după lumina intensă sau “arsurile” solare), oul bogat în cisteină şi lecitină (previn instalarea cataractei), usturoiul, ceapa bogate în sulf (necesar fabricării gluteminei un antioxidant protector ocular), afinele, strugurii negrii bogate în resveratrol, fructele acrişoare bogate în vitamina C (în ochi se găseşte de 30 de ori mai multă vitamina C), alunele şi stafidele bogate în acizi graşi omega-3. Şi să nu uităm desigur, Apa care nu este aliment (are ZERO calorii deşi se vinde în alimentara). Aproape 90% din structura ochiului este “apă” dar nu “minerală”. Nici măcar mintea nu ne poate ajuta să ne imaginăm cum am vedea dacă ochii noştrii ar conţine apă amestecată cu plumb, clor, aluminiu, pesticide, şi alte 140 de “minerale” aflate în pânza freatică. Apa din ce în ce mai poluată pe care o bem cu atâta inconştienţă grăbeşte/accelerează degenerarea lentă a acestor extraordinare organe şi din acest motiv este un gest mai mult decât responsabil să ne hidratăm ochii cu o apă corectă şi sigură aşa cum este apa purificată osmotic.

5 vizitatori online acum
1 vizitatori, 4 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 10 la 08:58 am UTC
Aceasta luna: 11 la 07-02-2019 07:25 am UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC