> News of the day <

Teiul -tandreţea relaţiilor echilibrate

Plantă care cuprinde un număr de peste 30 de specii răspândite din Asia până în America de Nord. Cea mai cunoscută este Tiliae flores – de la care se flolosesc florile. Acestea conţin mucilagii, flavonozide, proantociani, taninuri galice, ueliuri volatile, triterpene pentaciclice, cumarine, floroglucinol. Fiind antiinflamatoare, expectorantă, febrifugă, diaforetică, sedativă, imunostimulatoare, emolientă este folosită în … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Doctorul "Muşeţel"

Cel mai bun muşeţel creştea în Delta Nilului; grecii îl mai numeau „măr de pământ” pentru că ceaiul obţinut avea aromă de măr.

Muşeţelul este indicat mai ales celor care cred că nu mai sunt iubiţi, celor hipersensibili, fricoşi, capricioşi. Este util şi celor care se lasă epuizaţi de astfel de persoane; centrează şi repară fiinţa umană, împacă şi relaxează. Aduce blândeţe în inimă, ne redă fericirea copilăriei, umilinţă, răbdare, atenţie, modestie. Ne dă puterea de a trece peste greutăţile vieţii cu detaşare şi înţelepciune.

Conţine uleiuri volatile, principii amare, tanin, flavonozide, cumarine, imunomodulatori, vitamina K şi E, fitosteroli;  azulenul care este util în stări alergice, astm bronşic în special la copii.

Infuzia de muşeţel ajută în gastrite, râgâieli, balonare, colite spastice; sub formă de gargară ajută în afecţiuni ale gurii şi faringelui. În boli ale colonului se pot folosi clisme cu muşeţel; este util în infecţii urinare, genitale, cutanate (eczeme, arsuri, înţepături de albine sau viespe), conjunctivite sau sinuzite.

Florile trecute prin sită, fără codiţe şi receptacul sunt mai active decât florile întregi.

Infuzia se prepară din două linguriţe de flori cernute prin sită, peste care se toarnă o cană cu apă purificată, clocotită; se lasă să se răcească la 37 de grade şi se foloseşte in funcţie de indicaţie. Pentru gargară sau băi pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de muşeţel cu 200 g apă purificată osmotic. După 10-15 minute se strecoară lichidul la care se adaugă 4 g acid boric.

Pentru calmarea durerilor provocate de menstruaţiile dificile, se recomandă un ceai din 40 g muşeţel, 30 g frunze de mentă şi 30 g rădăcină de valeriană. O lingură din acest amestec de plante se opăreşte cu o cană cu apă purificată. După răcire se strecoară, se îndulceşte cu miere şi se beau două-trei ceşti pe zi.

Coada şoricelului

Achillea millefolium. Numele vine de la grecescul “Achilleia”, (de la eroul Achilles, care , învăţând arta tămăduirii bolilor de la centaurul Chiron, a folosit această plantă pentru tămăduirea rănilor lui Telephos şi a altor războinici. Cuvântul “millefolium” este format din cuvintele latine mille=”o mie” şi folium=”frunze”.

Este o plantă folosită de strămoşii noştrii daci ca plantă de leac („chodela”) şi pomenită de Dioscoride – medic militar roman în tratatul său De materie medica.

Conţine achilină, tanin, flavonoide, cumarine, acid cafeic, aminoacizi, lectină, imunomodulatoare, vitamina E şi K, fitosteroli, etc.

Este indicată îndeosebi persoanelor revoltate, care au inima însângerată, ca o rană vie, din cauza evenimentelor dureroase care se repetă în viaţa lor.  Ajută la recâştigarea, regăsirea  demnităţii, siguranţei, stabilităţii. Favorizează sublimarea regretelor, deziluziilor, dezamăgirilor. Calmează, clarifică, armonizează mental; readuce bucuria de a trăi, inocenţa, delicateţea, tandreţea.

În tradiţia populară se foloseşte pentru „opăritură” (alergii cutanate), „poală albă” (scurgeri leucoreice la femei), pentru „schimbarea sângelui”, pentru întărirea imunităţii, toamna înaintea venirii anotimpului rece, pentru „aprindere de maţe” (colon iritabil sau colită de fermentaţie), pentru poftă de mâncare, pentru cicatrizarea rănilor (după extracţii dentare) sau contra „trânjilor” (hemoroizilor).

O vedem pe marginea drumurilor, prin fâneţe, pajişti, pe malul apelor; se culeg florile, vara, ziua când este soare pentru ca uleiurile volatile să se afle în cantitate maximă în plantă.  Se usucă la umbră în start subţire.

Preparare: se pun la macerat în apă purificată (un litru) 3-4 linguri de plantă uscată şi se lasă 10 ore; se filtrează iar planta rămasă se fierbe 5 minute în jumătate de litru de apă purificată. Se amestecă cele două compoziţii şi se beau 2-3 căni pe zi sau poate fi folosită pentru spălături vaginale în infecţii cu candida.

Pentru evacuarea conţinutului vezicii biliare se bea o jumătate de cană cu jumătate de oră înainte de masă timp de 30 de zile; este de trei ori mai puternică decât anghinarea.

Combate spasmele digestive şi inflamaţia în cazul colonului sau intestinului subţire iritabil; cura (2-3 căni pe zi)  durează 35 de zile cu pauză de două săptămâni.

Femeile gravide vor consuma ceaiul de coada şoricelului cu prudenţă (scade greutatea fătului şi o creşte pe cea a placentei); de asemeni pacienţii care iau sedative sau hipertensivii (potenţează efectul medicamentelor).

Muşeţelul „doctorul”casei

Muşeţelul – Matricaria recutita, denumit şi romaniţă, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel,  mărul-cîinelui, muşeţel-de-câmp, romaniţă, romaşcă sau prin Transilvania românică este o plantă erbacee anuală, medicinală din familia Asteraceae, cu frunze divizate şi cu flori grupate în capitule terminale. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” = “mamă”, deoarece muşeţelul este utilizat în bolile mamelor şi ale femeilor în general. In vechile cărţi despre plante medicinale se poate citi că uleiul de muşeţel alungă oboseala membrelor, iar muşeţelul fiert în apă şi aplicat pe vezica urinară sau biliară bolnavă calmează durerile.


Creşte pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminişuri, costişe, pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi şi sfeclă. Această plantă valoroasă  este tot mai rară şi izgonită din ce în ce mai mult din cauza folosirii excesive a îngraşămintelor chimice şi a combaterii buruienilor prin erbicide.

Conţine uleiuri volatile, principii amare sesquiterpenice, tanin, flavonozide, cumarine, acizi polifenolicarboxilici, compuşi azotaţi (colină, stachidrină, betonicină, aminoacizi, lectine imunomodulatoare), poliine, oze, acizi organici – acinitic, malic, vitaminele A şi E, fitosteroli, (beta- fitosterol).
camoille flower Pictures, Images and Photos
Muşeţelul ne întăreşte, ne susţine, ne face capabili să depăşim momentele dificile. Aduce în viaţa noastră stabilitate, robusteţe, sănătate, confort, armonie şi o atitudine egală în confruntarea cu problemele cotidiene ale vieţii. Utilă mai ales celor care nu sunt iubiţi, hipersensibili (antialergic prin chamazulenă), celor care sunt furioşi pentru că nu se simt iubiţi (celor care se aprind din orice, celor inflamabili, capricioşi, schimbători, cu toane, griji sau care simt nevoia de ocrotire). Muşeţelul este util şi celor care se lasă absorbiţi de astfel de persoane capricioase (şi care afirmă că “sunt epuizaţi/goliţi energetic”).
Chamomiles Pictures, Images and Photos
Calmează, împacă, relaxează (antialgic, antispastic de tip musculotrop prin acţiunea sinergică a uleiului volatil, flavonelor şi cumarinelor şi bisabololului). Oblojeşte rănile, cicatrizant, epitelizant, antiulceros (stimulează sinteza de prostaglandine gastroprotectoare prin chamazulenă şi bisabolol din uleiul volatil). Destinde, domoleşte pornirile necontrolate, impulsive, înfocate (colagogcoleretic prin acizii cafeic şi clorogenic şi antitermic prin herniarină) aducând satisfacţie, echilibru, stăpânire, împlinire, mulţumire, capacitate şi putere de înţelegere. Aduce în suflet fericirea unui copil fără griji, candoarea purităţii, liniştea fiinţei dăruite Divinului.
chamomile flowers Pictures, Images and Photos
Medicul naturist Johann Kunzle relatează despre o femeie din sat, numită “vrăjitoarea muşeţelului” şi foarte căutată de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab să-şi recapete auzul, prăjind o ceapă-de-mare, Urginea maritima (care se cultiva în horticultură), în ulei de muşeţel şi picurând de mai multe ori uleiul cald în ureche.
Această „vrăjitoare” făcea să se mişte iarăşi membrele paralizate, cu ajutorul fricţiunilor cu ulei de muşeţel. Contra durerilor de ochi punea la fiert muşeţel în lapte şi îl aplica sub formă de comprese calde pe ochii închişi, care se şi vindecau curând.

Se mai administrează sub formă de gargară, ceai, comprese, clisme, băi genitale. Util mai ales în afecţiuni urinare, genitale, cutanate (eczeme, plăgi, iritaţii ale pielii, arsuri, înţepături de insecte) sau respiratorii (sinuzite, bronşite) sau oculare (conjunctivite, blefarite).

Mod de preparare şi folosire:
-prepararea ceaiului: se opareşte 1 linguriţă (cu vârf) de flori de muşeţel cu ¼ litru de apă purificată osmotic şi se lasă să stea puţin.
-adaos la baie: pentru băile în cadă se iau de 2 ori câte 2 mâini pline, pentru băile feţei şi spălatul părului câte 1 pumn plin de flori de muşeţel; cantitatea respectivă se opăreşte şi se lasă să „tragă”.
-comprese: ¼ litru de lapte în clocot este turnat peste 1 lingură (cu vârf) de muşeţel, se lasă să stea puţin, se strecoară şi se fac comprese calde.
-aburi de muşeţel: 1 lingură (cu vârf) de muşeţel este opărită cu 1 litru de apă purificată osmotic în clocot. Vaporii se inhalează stând cu capul sub un prosop

3 vizitatori online acum
0 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 07:52 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC