> News of the day <

Inaugurare Casa Muzeu Domnica Trop – Curtişoara

Marţi 20 septembrie 2011, orele 11.00, Consiliul Judeţean Gorj, Muzeul Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu” împreună cu editura B.D MEDIA, vă invită să participaţi la inaugurarea Casei Muzeu “Domnica Trop” în incinta Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara. Evenimentul va fi onorat de participarea extraordinară a celebrei artiste Domnica Trop din Isverna care va … Read more

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

La Severin o fată dansează în ploaie


De fiecare dată spectacolul Naturii e uimitor si plin de grandoare.
În Severin azi a plouat torenţial. Prilej de meditaţie şi contemplaţie. La televizor, la ştiri se arată nişte banale accidente cu morţi, apoi cum e scos un sicriu al unui bătrân pentru precizarea cauzelor reale ale morţii. Un procuror vorbeşte despre o ureche vânătă iar imaginile de lângă groapă şi momentul scoaterii sicriului sunt arătate iar şi iar şi iar…
Ziarizdele vorbesc apoi cu patimă despre epidemia de sinucideri în rândul tinerilor din Gorj. Vorbesc, vorbesc mestecând vorbe şi lăsând impresia că ar fi nişte deştepte. Nu realizează că de fapt tocmai ELE ÎNCURAJEAZĂ acest fenomen al auto-extincţiei arătând mereu şi mereu şi aducând în subconştientul colectiv fenomenul acesta al Morţii.
În Severin o tânără sănătoasă la minte a ales să renunţe la a mai privi tutele analfabete de pe sticlă şi a ieşit în …ploaie. Micuţa cameră a telefonului nu a putut (din păcate!!!) să o arate de aproape ca să fie şi mai vizibilă frumuseţea şi erotismul intens al acestei fete ce dansează fericită în club… pardon! în ploaie!
Un gest simplu, firesc ca o respirare…
ce piesa e pe fundal ?
snapflaviu Cu 1 lună în urmă

@snapflaviu e o piesa de deuter nu mai stiu titlul pentru ca am o multime de albune… am luat-o la intamplare…
medeor10sho Cu 1 lună în urmă

@medeor10sho mc ^.^
snapflaviu Cu 1 lună în urmă

prea frumos :X


legiuitoarea Cu 1 lună în urmă

Foarte frumos..as vrea sa o cunosc pe fata aceea :D .Suflet plin de iubire si bucurie!
DjShiverProjekt2008 Cu 1 lună în urmă

@DjShiverProjekt2008 ai dreptate dar… NU STIU cine e fata, a aparut brusc la fel ca ploaia!…

Mai învăţăm din …parabole?

Oamenii sunt permanent bombardaţi cu informaţii multe şi contradictorii astfel că apatia, nedumerirea, indiferenţa, opoziţia violentă la nou, nepăsarea au devenit atitudini obişnuite pentru omul obişnuit care nu mai poate sau nu mai vrea să înţeleagă nimic din ce îi oferă media sau educaţia. S-a calculat că în ultimii 20 de ani s-au “produs” mai multe informaţii decât în toată istoria omenirii iar rata de apariţie de noi informaţii este din ce în ce mai mare odată cu intrarea în era digitală.

Acum două mii de ani, oamenii primeau învăţăturile folositoare mai ales sub formă de parabole. Iisus lega adevărurile fundamentale de întâmplări mărunte, obişnuite, aşa cum se regăseau ele în viaţa oamenilor care Il ascultau. Lucrurile obişnuite erau asociate cu adevăruri frumoase astfel că ”lecţiile” impresionau şi mai ales convingeau.

“Le vorbesc în pilde pentru că ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, şi nu înţeleg; căci inima acestui popor s-a împietrit, au ajuns tari de urechi, şi şi-au închis ochii ca nu cumva să vadă” (Matei 13, 13-15).

Iată de pildă, o parabolă din înţelepciunea Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.

Dumnezeu dă posibilitatea unui om care tocmai murise să viziteze atât Raiul, cât şi Iadul.

Când intră în Iad omul vede o masă întinsă plină de bucate şi mulţi oameni în faţa bucatelor.  Oamenii aceştia aveau fiecare câte o lingură cu o coadă foarte, foarte lungă. Ceea ce îl frapă pe om a fost că acei oameni erau atât de slabi şi flămânzi.

Când intră omul în Rai vede aceeaşi masă întinsă plină de bucate, oameni în faţa bucatelor şi echipaţi cu aceleaşi linguri absurd de lungi. Dar, spre deosebire de oamenii de la masa din Iad, aceştia erau bine hrăniţi şi veseli.

Foarte nedumerit, omul îl intreabă pe Dumnezeu: “Doamne, dar de ce această diferenţă între oamenii din Rai şi cei din Iad?” Dumnezeu îi răspunde: “Oamenii din Rai au ales să se hrănească unii pe alţii.”

Greşeli … masculine

Gelozia este o stare, o caracteristică, un atribut al oamenilor slabi, necopţi, imaturi cărora le este frică de schimbare, de necunoscut, de pierderea controlului relaţiei.


Am asistat fără să vreau, aflându-mă pe o terasă severineană centrală la modul în care a fost abordată chiar fata care servea la masă (drăguţă!) de un individ plin de ifose şi suficienţă dar cel puţin retardat. Am avut certitudinea că fata va chema organele de ordine ca urmare a cuvintelor vulgare / obscene / mârâite şi stropite abundent cu salivă de animalul cu ochi de peşte dar cu pretenţii de mascul uman viril. Nu sunt un pudic dar nici nu agreez un astfel de comportament degradant pentru stirpea masculină. Pentru că am amintit într-un articol trecut de frustraţii care rămân singuri sau doar cu „sora lu stânga” ca partener de viaţă, am să continui cu punctarea principalelor greşeli pe care le fac aceştia în relaţia cu femeile (şi aşa puţine) din viaţa lor.

Nehotărârea, ezitarea, nesiguranţa.

Femeile adoră bărbaţii care ştiu ce au de făcut şi care acţionează. Siguranţa sexuală este cel mai puternic afrodisiac şi de o parte şi de cealaltă. Sunt masculi care investesc în cadouri costisitoare crezând că femeia pe care au pus ochii este de vânzare (greşit!). O plimbă, o vrăjesc cu voce gravă, studiată / tremurată, îi plătesc lăutari să-i zbiere manele la ureche, se dau „mari şi tari”, fabulează, dar nu îndrăznesc mai mult iar când constată că apare brusc un intrus care o sărută din prima, devin extrem de frustraţi şi de violenţi, uitând că femeia nu le aparţine nici acum şi nici măcar în viitorul îndepărtat. De ce? Răspuns: pentru că un astfel de individ nu poate mai mult (în termeni mai direcţi este mai mult decât timid, este impotent). Femeile apreciază enorm bărbaţii curajoşi care ACŢIONEAZĂ sau care măcar ÎNCEARCĂ. Asta înseamnă că EI POT,  spre deosebire de filfizonii evazivi, timizi, ruşinoşi, sfioşi dar extrem de violenţi în limbaj atunci când s-au pomenit eliminaţi, aruncaţi în tomberonul sau ghena din spatele blocului. Ca să dăm şi mai adânc cu „sapa” să precizăm că aceşti nefericiţi au o stimă de sine scăzută şi că le este o frică îngrozitoare de un refuz care i-ar demola / desfiinţa în proprii ochi. Şi pentru că nu pot gestiona colecţia de eşecuri şi regrete născute din nehotărârea / impotenţa lor organică, ei devin frustraţi şi agresivi încercând să dovedească (cui?) o altfel de „putirinţă” – cea de limbaj, efervescentă ca o şampanie ieftină dar, cel mult jalnică /deplorabilă. Ei înjură orice are legătură cu ea- părinţi, prieteni, colegi, cunoştinţe dovedind tuturor un singur lucru: că le lipseşte controlul dar că le prisoseşte orgoliul.

Cum ar trebui să procedăm.

Dacă avem o comunicare bună încă de la început cu EA, îi cerem numărul de telefon apoi o sunăm ca să stabilim o întâlnire, apoi dacă lucrurile evoluează pozitiv, o invităm la un film acasă, o sărutăm când e pregătită pentru asta şi în sfârşit ajungem şi la sex. Detaliile, scenariul şi regia filmului de „lung-metraj” de mai sus, sunt extrem de importante dar într-o propoziţie asta este maniera normală a derulării evenimentelor între doi oameni sănătoşi psihic. Este important pentru ea să o facem să se simtă SPECIALĂ, unică iar pentru asta e suficient să fim sinceri şi mai ales autentici. Dacă suntem refuzaţi în oricare din momentele de mai sus nu este absolut nici o nenorocire şi nu avem motive de frustrare decât dacă am avut o mamă prea exigentă când am fost mici. Cu alte cuvinte este foarte important cu care cap gândim şi luăm decizii.

Gelozia nejustificată.

Frustatul “de serviciu”, gelosul, ar trebui să ştie în primul rând că oamenii nu sunt obiecte, deci nu pot fi proprietatea cuiva chiar dacă există acte de stare civilă între ei. El stă “la pândă” luni de zile şi urmăreşte o femeie, îi face o curte subţire iar dacă aceasta “îndrăzneşte” să stea măcar de vorbă cu alt mascul desigur, mai curajos, EXPLODEAZĂ verbal şi vulgar rostogolindu-se nervos şi împroşcând în jur precum îmbelciugatul ce se scaldă în groapă, dejecţii urât mirositoare. Fanteziile cu  EA atent şi minuţios construite mental (acum spulberate) se transformă într-o tragi-comedie lugubră care stârneşte mila şi compasiunea spectatorilor (cu păstrarea distanţei cuvenite pentru a nu “beneficia” de dejecţiile verbale ale nefericitului râtan şubred la creier). ORICE femeie care va avea de-a face cu un astfel de “îndrăgostit” ţicnit, o va lua la fugă din calea lui, oricât de mari i-ar fi conturile sau pedigree-ul. De cele mai multe ori ea îl roagă – ca să liniştească situaţia, “să rămână prieteni” însă acest lucru înseamnă de fapt tradus, “NICIODATĂ CU TINE!”.  Gelozia mută sau verbal-violentă este o stare, o caracteristică, un atribut al oamenilor slabi, necopţi, imaturi. Lor le este frică de fapt de schimbare, de necunoscut, de pierderea controlului relaţiei. Femeile, după cum am mai spus, preferă de regulă, bărbaţii maturi, calmi, stăpâni pe emoţiile lor şi care ştiu întodeauna, în orice moment ce vor.

Este un adevăr simplu că femeile nu vor să facă sex cu geloşi instabili emoţionali şi lipsiti de curaj, şi că vor lângă ele un BĂRBAT care acţionează şi care ştie să îşi păstreze calmul în situaţiile limită. Un om matur şi cu o personalitate formată, “coaptă” are un comportament aproape identic în orice situaţie s-ar afla şi are acelaşi mod de comunicare indiferent de persoana interlocutoare care se află în faţa lui. Comunicarea cu o femeie nu este nici pe departe complicată sau complexantă ci doar insuficient cunoscută şi apreciată (savurată).

Poveste de dragoste plus …încă ceva

Omul devine matur doar atunci când înţelege că este mai important să iubească decât să fie iubit.


Îmi amintesc de o poveste pe care am citit-o când eram copil, o întâmplare adevărată şi după care cred, s-a „turnat” şi un film. Era vorba de doi tineri frumoşi din Japonia, studenţi eminenţi care atât de mult s-au iubit că după terminarea studiilor s-au şi căsătorit.

Dragoste sau minciună?

S-au angajat la două firme renumite pentru salarii foarte bune, aveau părinţi şi prieteni minunaţi, o casă frumoasă, totul era aşa cum speraseră. Până, într-o zi când el, care lucra într-un laborator are un accident care îi mutilează oribil faţa (i-a explodat un recipient cu o substanţă chimică în faţă). După întoarcerea din spital, era de nerecunoscut iar soţia, oricât se autosugestiona că nu e nici o problemă, tot avea reţineri în a se apropia de el datărită înfăţişării monstruoase. Într-o zi el o anunţă că va pleca trimis de firmă pentru câteva luni în Europa şi … pleacă. Rămasă singură, ea este, aşa cum se întâmplă peste tot în lume, asaltată de diverşi masculi care adulmecă imediat o femelă singură. Rezistă tuturor tentaţiilor şi avansurilor, până într-o altă zi când apare un tânăr plăcut la vorbă, inteligent şi care o convinge până la urmă să îi cedeze. După ce se consumă noaptea de dragoste trupească, el o anunţă că de fapt este … soţul ei care îşi făcuse o operaţie de reconstrucţie a feţei în Europa!. Morala întâmplării? Ea înţelege atunci că iubirea lor a fost falsă, că ea nu l-a iubit niciodată cu adevărat şi că a iubit doar o mască, aşa încât decide să se despartă definitiv de el. Adevărată sau nu, povestea are multiple conotaţii extrase din realitate.

Dragoste de cerşetor

Oamenii nu ştiu să iubească. Iubirea lor este mai mult o cerşetorie jalnică a siguranţei şi confortului pe care … celălalt trebuie să îl ofere, de fapt un comerţ odios. Când îi ceri celuilalt iubire eşti doar un cerşetor iar celălalt procedează la fel. Doi cerşetori frustraţi care se simt la un moment dat …traşi pe sfoară. Înainte se simţeau mizerabil singuri acum se simt mizerabil împreună. Acum însă, pot arunca vina pe celălat: „din cauza ei mă simt nenorocit, nefericit”. Cei care se îndrăgostesc dintr-o nevoie de iubire, nu au iubire şi ca urmare nu pot dărui iubire. Sunt doi imaturi / prematuri pentru că doar doi imaturi se pot înţelege în acest mod.

Omul devine matur doar atunci când înţelege că este mai important să iubească decât să fie iubit. Atunci începe să împartă, să reverse, să dăruie necondiţionat iubirea sa. Doar o persoană matură dăruie pentru că … are de unde. Atunci nu mai eşti dependent de cineva sau ceva, atunci  poţi să iubeşti indiferent dacă celălalt te iubeşte sau nu. Atunci iubirea a devenit o stare interioară, şi nu o simplă relaţie. Iubirea înseamnă abundenţă; înseamnă să o împărtăşeşti pentru că o ai şi nu mai ştii ce să faci cu ea. Celălalt poate să simtă iubirea ta sau poate să nu o simtă, nu are importanţă; tu însă ştii sigur că ea există şi se revarsă. Aşa cum mai spuneam, florile nu înfloresc pentru ca noi să le lăudăm mirosul, isvoarele nu curg ca să ne potolescă nouă setea, soarele nu răsare ca să ne minunăm noi de el, ele pur şi simplu înfloresc, pur şi simplu curg, pur şi simplu există.

Am primit o altă poveste pe e-mail şi o reproduc integral pentru a înţelege toţi cei ce citesc aceste rânduri, că dragostea este … ceva mai mult.

Poveste de dragoste

„Părintii mei au trăit 55 de ani căsătoriţi şi într-o dimineaţă mama mea cobora scările ca să-i prepare tatei micul dejun. A făcut un infarct şi a căzut. Tatal meu a ridicat-o cum a putut şi în grabă a urcat-o în camionetă. Cu toată viteza, depăşind, nerespectând regulile, ajunse la spital, dar din nenorocire când a sosit, ea murise. In timpul înmormântării tatăl meu nu a vorbit şi avut o privire pierdută. Aproape nu a plâns deloc. In noaptea aceea noi copiii am stat alături de el. Intr-o atmosferă de durere şi nostalgie, ne-am reamintit frumoase anecdote. Tata i-a cerut fratelui meu, teologul, să-i spună unde este mama în acel moment. Fratele meu a început să-i spună ceva despre viaţa de după moarte, şi presupuse cum şi unde ar fi ea. Tatăl meu asculta cu mare atenţie şi deodată a cerut:
-Duceţi-mă la cimitir!.
-Tată, am răspuns, este 11 noaptea, nu putem merge la cimitir acum.
El a ridicat vocea şi cu o privire de sticlă, a zis:
- Nu discutaţi cu mine, vă rog. Nu discutaţi cu un om, care tocmai şi-a pierdut ceea ce a fost soţia sa timp de 55 de ani !
S-a produs un moment de linişte respectuoasă şi n-am mai vorbit nimic. Am plecat la cimitir, am cerut voie paznicului şi cu o lanternă am ajuns la mormânt.
Tatăl meu l-a mângâiat, a plâns şi ne-a spus nouă, copiilor lui, care vedeam aceasta scenă impresionaţi:
- Au fost 55 de ani buni…ştiţi ? Nimeni nu poate vorbi de dragostea adevarată, dacă nu are idee ce înseamnă sî împarţi viaţa cu o aşa femeie.
După o pauză, faţa i s-a luminat:
- Ea şi eu am fost împreună în acea criză când ne-am pierdut serviciul, am fost uniţi când am vândut casa şi ne-am mutat din oraş, am împărţit bucuria de a vedea copiii noştri terminand şcolile, am plâns unul alături de altul la pierderea fiinţelor dragi, ne-am rugat împreună în sala de aşteptare a unor spitale, ne-am sprijinit în durere, ne-am îmbrăţişat în fiecare Crăciun, şi ne-am iertat toate greşelile… Acuma a plecat şi sunt multumit. Ştiti de ce ? Pentru că a plecat înaintea mea. Ea nu a trebuit să trăiască agonia şi durerea de a mă înmormânta, de a rămâne singură după plecarea mea. Voi fi eu cel care va trece prin asta şi îi mulţumesc lui Dumnezeu. O iubesc atâta, că nu mi-ar fi plăcut să sufere. Când tata a terminat de vorbit, noi copiii aveam feţele pline de lacrimi. L-am îmbrăţişat şi el ne-a consolat:
- Totul e bine, putem merge acasă, a fost o zi bună. In noaptea aceea am înţeles ce înseamnă adevarata dragoste.”

A mai vorbi despre romantisme ieftine, despre erotisme sau alte fleacuri este inutil pentru că adevărata dragoste înseamnă cu mult mai mult decât atât…

O melodie frumoasă …din alte timpuri

Ai fost femeia visurilor mele – Azur
Erai frumoasa ca regina noptii,
Cand aparei razand in fata portii,
Cu glas incet atunci eu imi sopteam
Cat de mult te iubeam.

Erai frumoasa ca regina noptii,
Cand aparei razand in fata portii,
Cu glas incet atunci eu imi sopteam
Cat de mult te iubeam.

Ai fost femeia visurilor mele
Dara intr-o zi tu ai fugit de ele
Pacat, pacat,caci eu te-am asteptat.

Ai fost femeia visurilor mele
Dara intr-o zi tu ai fugit de ele
Pacat, pacat,caci eu te-am asteptat.

Tu esti femeia care sti iubi,
Tu esti femeia ce sti suferi,
Tu esti femeia ce te-am asteptat,
Dar tu m-ai inselat.

Tu esti femeia care sti iubi,
Tu esti femeia ce sti suferi,
Tu esti femeia ce te-am asteptat,
Dar tu m-ai inselat.

Credeam ca vii, dar tu nu ai mai venit,
Credeam ca vii caci prea mult te-am iubit.
Pacat, pacat caci eu te-am asteptat.

Credeam ca vii, dar tu nu ai mai venit,
Credeam ca vii caci prea mult te-am iubit.
Pacat, pacat caci eu te-am asteptat.

Iar daca vremea trece ca un fum,
Eu parca te vad venind din drum,
Ca o regina in nopti aparand,
Dar nu-i decat un gand.

Iar daca vremea trece ca un fum,
Eu parca te vad venind din drum,
Ca o regina in nopti aparand,
Dar nu-i decat un gand.

Ai fost femeia visurilor mele
Dara intr-o zi tu ai fugit de ele
Pacat, pacat,caci eu te-am asteptat.

Ai fost femeia visurilor mele
Dara intr-o zi tu ai fugit de ele
Pacat, pacat,caci eu te-am asteptat.

Credeam ca vii, dar tu nu ai mai venit,
Credeam ca vii caci prea mult te-am iubit.
Pacat, pacat caci eu te-am asteptat.

Credeam ca vii, dar tu nu ai mai venit,
Credeam ca vii caci prea mult te-am iubit.
Pacat, pacat cacï eu te-am asteptat.



Asculta mai multe audio Muzica

…ps de la minutul 13 si 15 secunde!!!… este melodia din care s-a inspirat Azur…

Treningul şi arta seducţiei

Ca urmare a interesului provocat de unele articole anterioare, continuăm azi să vă supunem atenţiei alte informaţii utile vieţii dumneavoastră de cuplu. Doamna Adela O. din Tr Severin de exemplu într-o lungă scrisoare ne aduce la cunoştiinţă faptul că soţul ei „s-a lenevit” de câţiva ani, că viaţa lor intimă „nu mai este cum era la început” şi, în final, ne cere câteva sfaturi.  Le oferim, atât cât ne ajută priceperea, acestei doamne dar şi tuturor celor interesaţi de acest subiect.

Doamnă Adela,

După cum constataţi şi D-voastră corect, viaţa noastră este parcă tot mai săracă, mai searbădă, mai decolorată, mai deprimantă. Ne-am obişnuit să ne aşezăm cu sfială parcă, zilnic în faţa televizorului şi cu privirile captive, fixe, să ne servim conştiincioşi porţia de nefericire. Viaţa noastră nu înseamnă numai ştirile „lucrate” îndelung de specialiştii în panică des-interesaţi şi ne-vinovaţi ci şi acel strop de plăcere dumnezeiască pe care o au la îndemână atât cei putred de bogaţi cât şi cei săraci – în egală măsură-dragostea. Mâncăm din ce în ce mai prost (românii consumă cele mai proaste alimente din UE), bem o apă din ce în ce mai stricată, avem cele mai mici salarii din UE, şi, ce este şi mai tragic, facem dragoste cel mai puţin. Un strop de dragoste, o fărâmă de iubire, un pic de atenţie şi de tandreţe nu dăunează sănătăţii, dimpotrivă!.

Cum apreciem dacă românii se mai iubesc în dormitor la fel de mult ca la început?. Desigur, sunt metode, tehnici, teste care evaluează acest lucru dar eu m-aş opri la un aspect vizibil şi la îndemână pentru oricine dintre noi – şifonierul. Hainele pe care d-voastră le purtaţi la servici vă arată celorlalţi şi vă definesc ceeace sunteţi – o femeie de afaceri. O altă femeie poate fi o simplă măturătoare, o profesoară sau un medic. Când vine vorba de erotism, de dragoste, de sex, hainele (tot ele!) pot induce, iniţia, declanşa, susţine plăcerea sau dimpotrivă, ucide.

Am argumentat într-un articol anterior cum funcţionează creierul bărbatului. În esenţă el este mult mai vizual decât cel al femeii şi de aceea hainele cu care vă îmbrăcaţi în acele momente intime sunt extrem de importante. Femeile noastre au uitat de hainele incitante care să stimuleze vederea bărbatului (să aibă cu „ce îşi clăti ochii”), şifonierele româncelor (şi probabil şi al d-voastră) fiind pline cu pijamale cu floricele sau ursuleţi, lălâi, lăbărţate, decolorate sau cu treninguri asortate eventual cu şlapi de plastic. Un studiu efectuat de cercetătorii germani arată că una din cauzele principale pentru care bărbaţii „se lenevesc” când vine vorba de a presta în dormitor, este (la nivel european, dar nu numai) un accesoriu vestimentar complet asexuat numit trening. Acesta apare sub forma a două piese bluză şi pantaloni în jurul anilor 70 pentru uzul sportivilor, era fabricat din nylon şi căptuşit cu bumbac (din anii 80 fiind croit şi integral din bumbac). Are un tipar larg, dând senzaţia unor forme pline (pentru comoditate şi confort). La noi este îmbrăcămintea specifică fanilor de muzică tehno sau hip-hop dar şi maneliştilor, motiv pentru care aceştia se mai numesc popular şi „foiţari”.

Obiceiul de a purta plicticosul trening atunci când vă întoarceţi acasă de la muncă, desfiinţează pur şi simplu pofta soţului d-voastră de mai face dragoste („moartea pasiunii”) şi este o reţetă sigură pentru a-l păstra cu ochii lipiţi de televizor. Dar nu înseamnă însă să defilaţi în sandale cu toc înalt şi fustă scurtă strâmtă prin casă, mai ales dacă aveţi şi treabă de făcut. Însă, pentru ocaziile speciale, intime este obligatoriu să aveţi câteva piese care să aţâţe privirile şi creierul soţului d-voastră. O pereche de ciorapi plasă şi o fustă purtată cu nimic pe dedesupt pot fi două accesorii vestimentare garantat seducătoare şi destul de ieftine. Un chimonou confortabil, larg, care să dezvăluie doar puţin din sutien sau din sânii goi vă poate transforma într-o femeie fatală. Un furou deochiat care îi transmite lui că sunteţi pregătită pentru prostioare sau pur şi simplu un maiou cu dantelă de mătase vă poate transforma într-o bombă sexy. Mai puteţi îmbrăca un tricou al lui ceva mai larg ca să poată cădea de pe umeri uşor sau o pereche de şalvari asortaţi cu bijuterii metalice zgomotoase care incită la mişcări senzuale. Mai puteţi pune pe d-voastră un prosop în jurul taliei (se desface uşor) sau o pătură groasă, moale, caldă, plăcută sub care să vă ascundeţi cu totul şi unde să puteţi face nebunii. Cât mai multe.

Cu siguranţă un procent foarte mic din volumul şifonierului românilor este dedicat acestei plăceri lăsate de Dumnezeu (întâmplare care ne mai aminteşte uneori că încă suntem vii). Aceste accesorii simple mai au rolul de a vă aminti că încă sunteţi femeie, că trebuie să vă faceţi frumoasă pentru soţul d-voastră şi că, deşi sunteţi de atâta timp împreună, nu sunteţi nici amici şi nici „frate şi soră”.

Cum să descifrăm personalitatea bărbatului după chiloţii care îi poartă?

Senzaţia pe care o încearcă o femeie când vede un bărbat cu şosete flauşate în picioare şi nişte chiloţi tetra lălâi pe el, este cu siguranţă, una non-erotică. Majoritatea femeilor nu agreează bărbaţii care poartă chiloţi cu crocodili sau o riglă centimetrică desenată pe ei sau îmbrăcaţi cu acei chiloţi cu gaura stupidă situată anterior!.

Bărbatul care poartă chiloţi boxeri cu dolari desenaţi este unul zgârcit chiar şi în a oferi plăcere partenerei; cel care poartă chiloţi de culoare gri-murdar e genul solitar care şi-i spală singur iar cel care poartă chiloţi largi ca nişte paraşute este genul „copil” care vrea să meargă la culcare (desigur, singur!…). Bărbaţii care poartă chiloţi albi, clasici sunt „iepuraşii” standard, iar cei care poartă tanga este posibil să fi văzut prea multe filme proaste pentru adulţi!. Bărbaţii care au desene animate imprimate pe chiloţi nu au nevoie de o femeie ci mai degrabă de o doică sau bonă. Cel mai mult femeile apreciază bărbaţii care poartă boxeri negrii sau roşii mulaţi şi care îmbracă o zonă cu gazonul defrişat.

Pentru a nu îmbătrâni îmbrăcată alături de soţul d-voastră ar mai trebui să ştiţi că dezbrăcatul lent, la lumina lumânărilor parfumate, mişcările lente, muzica ambientală discretă, intensifică dorinţa şi plăcerea. Aşa cum soţul d-voastră, la fel ca toţi bărbaţii se crede extraordinar (fără cusururi), tot aşa ar trebui să procedaţi şi d-voastră pentru a elimina/scăpa de complexele legate de celulită, sâni lăsaţi, etc. Vă aşezaţi în faţa oglinzii şi vă spuneţi zâmbind că sunteţi frumoasă (uitând de zonele imperfecte). Această atitudine se va transmite automat şi soţului d-voastră. De asemeni nu uitaţi că hainele despre care v-am amintit mai înainte se poartă demn, cu corpul drept, mândru la fel ca dansatoarele flamenco.

Siguranţa de sine este cel mai puternic afrodisiac, iar pentru menţinerea cât mai mult timp a erecţiei soţului nu uitaţi să condimentaţi seara cu necesarele complimente…

Dragoste şi prostituţie

Toţi străinii care vin pe la noi sunt încântaţi de ospitalitatea românescă, de amabilitatea, de sarmăluţele şi mămăliguţa noastră dar mai ales de fetele noastre. După ce am vândut tot ce se putea vinde, iată că într-un mod elegant, ne sunt aduse argumente bine „lucrate” în favoarea industriei pornografice.
Deşi inţial au fost ridiculizate, „vedetele” au fost cu discreţie transformate în „idoli” şi, apoi, cultivate cu răbdare şi profesionalism, (Monica Gabor Columbeanu, sau Laura Andreşan- „profesoara” de sex, sau Sexi Brăileanca, sau Simona Senzual, sau pornoelevele din Gorj, sau din Motru (nu mai ştiu exact), sau porno eleva olimpică care (cacofonie asumată) aprecia într-un interviu că pentru ea „sexul este artă”!).
Ce înţeleg părinţii din această campanie uneori agresivă, alteori discretă şi abil condusă? Ce înţeleg tinerele fete abia dumirite la viaţăde la aceste „vedete” care epatează o condiţie materială de invidiat? Că sexul şi pornografia sunt o profesie absolut „normală”. Afacerea cu trupurile copiilor noştrii are astfel un fundament cel puţin aparent, perfect justificat. „Ce îmi aduce cartea şi ce îmi oferă sexul”? Iată întrebările existenţiale ale tineretului care apreciază conform unui sondaj efectuat în Bucureşti că „sexul în grup este cea mai bună formă de distracţie”. Răspunsurile nu trebuie căutate prea insistent pentru că se văd cu ochiul liber. Oameni cu facultăţi şi doctorate şomeri şi care trăiesc de azi pe mâine şi puştoaice care conduc maşini sport şi cheltuie sume uriaşe (pentru cei mai întâi pomeniţi).
Pentru a nu fi acuzaţi de puritanism sau conservatorism sau de concepţii de viaţă comunistoid-retrograde, vom încerca în cele ce urmează să aşezăm lucrurile în această zonă, într-o albie cât de cât firească având ca reper ceeace a spus acum 2000 de ani Hipocratikus din Kos : ”Dumnezeu ne-a binecuvântat cu sănătate şi bun simţ”.
„Bunul simţ” în acepţiunea noastră vor fi noţiunile de anatomie, fiziologie şi psihologie care ne vor ghida- sperăm, spre informarea corectă atât a mămicilor neştiutoare dar şi a tinerelor fete şi tinerilor băieţi, dornici de informaţii mai mult decât din experienţe sexuale incerte, eşuate şi frustrante.
De ce nu se spune tinerilor adevărul despre sex?
Răspuns1: pentru că această industrie a pornografiei aduce un profit anual (cui?) estimat la circa 100 miliarde de euro, adică mai mult decât venitul intern brut al României. Răspuns2:pentru că Biserica a indus în mintea oamenilor frica de sex („sexul este păcat”, este o „ruşine”, etc)- iar oamenii caută informaţii (unde altundeva?) în zona industriei pornografice care însă nu are aproape nimic în comun cu sexul adevărat. Răspuns3: oamenii neinformaţi, limitaţi, neştiutori, frustraţi sexual sunt mai uşor de condus, de supus, de manipulat. De ce în cazărmile militare sexul este interzis, iar soldaţilor li se administrează sedative- tip bromuri? Pentru a elimina sexul din mintea acestora şi pentru a fi cat mai receptivi la ordinele primite. Dar despre manipulare, politică şi alte asemenea lucruri într-un articol viitor.
Ce este iubirea?
Iubirea este de două tipuri; Abraham Maslow –doctor în psihiatrie, le-a numit „iubirea nevoie-carenţă” şi „iubirea autentică”.
Iubirea „necesitate” sau „carenţă” depinde de celălalt; este o iubire imatură. Te foloseşti de celălat ca de o unealtă. Exploatezi, manipulezi, domini. Şi celălalt încercă la fel cu tine. A te folosi de o altă fiinţă este un gest total lipsit de iubire.
De ce se întâmplă asta?
Pentru că majoritatea oamenilor asta învaţă în copilărie. Copilul depinde de mamă; dragostea lui este o „iubire necesitate”; el nu se hrăneşte doar cu lapte de la mama sa, ci şi cu iubire odată cu laptele. Mama sa este hrana sa, este viaţa lui. De aceea el va iubi pe orice femeie îl va proteja, îl va ajuta să upravieţuiască, şi îi va satisface necesităţile. De aceea milioane şi milioane de oameni rămân infantili toată viaţa. Pentru că ei au nevoie de dragoste ca de o hrană.
Când depindem de altul suferim; dependenţa este mizerabilă, este sclavie. Persoana de care depinzi are un ascendent asupra ta şi atunci începi s-o urăşti, cauţi să te răzbuni pe ea. Nimănui nu-i place să fie legat, dependent de cineva. Partenerii se „înfometează” unul pe celălalt pentru ca dependenţa să fie mai mare, astfel că iubirea lor a devenit un fel de comerţ. Când îi ceri celuilalt iubire eşti un cerşetor; celălalt procedează la fel. Doi cerşetori frustraţi care se simt traşi pe sfoară. Înainte se simţeau mizerabil singuri acum se simt mizerabil împreună. Acum însă putem arunca vina pe celălat: din cauza lui ne simţim nenorociţi, nefericiţi. Cei care se îndrăgostesc dintr-o nevoie de iubire, nu au iubire şi ca urmare nu pot dărui iubire. Sunt doi imaturi pentru că doar doi imaturi se pot înţelege.
Omul devine matur doar atunci când înţelege că este mai important să iubească decât să fie iubit. Atunci începe să împartă, să reverse, să dăruie necondiţionat.
Doar o persoană matură dăruie pentru că are de unde dărui. Atunci nu mai eşti dependent, atunci poţi să iubeşti indiferent dacă celălalt te iubeşte sau nu.
Atunci iubirea a devenit o stare interioară, şi nu o simplă relaţie.
Iubirea înseamnă abundenţă; înseamnă să o împărtăşeşti pentru că nu mai ştii ce să faci cu ea. Celălalt poate să simtă iubirea ta sau să nu o simtă; tu însă ştii sigur că ea se revarsă.
Florile nu înfloresc pentru ca noi să le lăudăm mirosul, isvoarele nu curg ca să ne potolescă nouă setea, ele pur şi simplu înfloresc, pur şi simplu curg.
Când eşti matur, oamenii imaturi nu te mai atrag deloc. O persoană matură nu se îndrăgosteşte. Ea se regăseşte în iubire. O persoană matură pur şi simplu dăruieşte iubire, se simte recunoscătoare pentru că ia-i acceptat iubirea. Nu aşteaptă niciodată mulţumiri, nici măcar n-are nevoie de mulţumiri.
Când două persoane mature se iubesc se produce un paradox: ele se iubesc, sunt împreună şi totuşi extraordinar de singure.
Uniunea lor nu le distruge individualitatea ci o îmbogăţeşte. Două persoane mature care se iubesc se ajută să devină autonome, să devină mai libere. Ele sunt din ce în ce mai independente, mai spontane, mai originale, mai libere.
Persoanele imature creează o închisoare, persoanele mature se ajută reciproc să distrugă limitările. Libertatea este valoarea supremă a iubirii. Iubirea este energie dinamică, ea nu poate fi înlănţuită, depozitată, stagnată.

Ce este dragostea?
Răspuns: până la alte definiţii este chimie. Creierul, suportul minţii, cel mai important organ sexual, este format din neuroni care funcţionează cu ajutorul chimiei. „Cocktail-ul” chimic format între neuroni, în sinapse, ne determină caracterul, personalitatea, dispoziţiile sau comportamentul . Viaţa vrea de la noi un singur lucru: să o perpetuăm şi pentru asta ne “premiază”.
Cei mai importanţi hormoni implicaţi în viaţa sexuală sunt dopamina, serotonina, oxitocina, prolactina, feniletil amina, adrenalina sau noradrenalina.
Dopamina sau „biomolecula placerii”este suportul chimic voinţei şi al senzatiei placerii. Dopamina se acumulează la nivelul lobului frontal al creierului si creează starea de extaz (în timpul orgasmului). Dopamina îi face pe bărbati şi pe femei să simtă plăcere când fac sex (adică au primit “recompensa”pentru perpetuarea speciei). Pasiunea de la începutul relaţiei este încercarea primară, hormonală a creierului de a forma o legătură cu un potenţial partener; el este cel care creează o stare de euforie, de exaltare şi o emoţie atât de puternică suficientă pentru a-i convinge pe oameni că e vorba de iubire. În realitate este un şiretlic biologic al naturii care durează între 3 şi 36 luni perioadă în care se poate produce împerecherea şi procrearea. Oamenii consideră în mod greşit că ar fi vorba de iubire. Însă, după sexul cu aceeaşi parteneră, nivelul de dopamină al masculului scade brusc şi refuză să crească, doar dacă apare altă parteneră. După starea de orgasm, individul resimte o stare de oboseală şi nevoia de odihnă. Aceasta este atribuită eliberării de prolactină care în timpul orgasmului blochează receptorii la dopamină. Acest lucru se întâmplă pentru protejarea resurselor chimice (dopamina) obţinute de creier cu importante sacrificii energetice. Însă, plăcerea produsă de dopamină poate da dependenţă anumitor indivizi, la fel ca drogurile. Bărbatii şi femeile dependenţi de plăcere, adică de dopamină îsi schimbă partenerii după câteva săptămâni, în loc să îmbunătătească relatia cu actualul partener. Când casa devine prăfuită, sau partenerul nu mai este atrăgător acestea la un loc pot însemna lipsă de dopamină. “Noutatea” stimulează creierul să producă dopamină. După ce bărbatul a făcut sex cu femeia adică şi-a donat genele, supravieţuirea speciei este asigurată doar dacă masculul găseste altă parteneră. Astfel că, femeia, care înainte era cea mai frumoasă de pe pământ, devine dintr-o dată, cea mai putin dorită. Se numeşte “Efectul Coolidge” şi a fost studiat pe sobolani.

Oxitocina – Este un hormon “romantic” deoarece creează sentimentul de ataşare de cealaltă persoană. Este hormonul relaţiilor îndelungate şi al ataşamentului de aceeaşi persoană.Cu cât mai multă oxitocină,cu atât mai mult durează relaţia. Oxitocina este secretul monogamiei. Când s-a injectat oxitocină în creierul sobolanilor, s-a constatat că aceştia nu mai caută parteneri noi (leacul pentru”efectul Coolidge”).
Oxitocina se mai numeşte şi hormonul ”mângâierii” fiind declanşat atunci când este atinsă pielea cuiva uşor. Ea sporeşte sentimentele partenerilor şi sensibilitatea la atingere. Până la 16-17 ani şi băieţii şi fetiţele au receptorii pentru plăcere dispersaţi pe toată suprafaţa corpului. La pubertate şi adolescenţă, pielea băieţilor se îngroaşă iar receptorii Merkel pentru plăcere sunt cel mai mult grupaţi pe vârful penisului care este de o mie de ori mai sensibil decât vârful degetelor. În cazul femeii situaţia este altfel. Femeia păstrează receptorii pentru plăcere dispersaţi pe tot corpul aşa că ea va fi fericită atunci când este mângâiată peste tot. Ceeace vedem în filmele porno cu femei mângâiate doar într-un loc (aşa cum procedează bărbaţii cu ei înşişi când se masturbează) nu are legătură cu anatomia şi fiziologia umană ci doar cu o manipulare vizuală bine regizată. Pentru un cunoscător al anatomiei şi fiziologiei masculine şi feminine, filmele porno sunt cel mult comice sau poate mai corect jalnice.
FEA- feniletilamina, hormon natural, ne face să simţim că plutim şi este responsabil de euforia de la începutul relaţiei. Aceasta împreună cu adrenalina face ca inima să ne palpite, mâinile să transpire, pupilele să ni se dilate şi să ne dea furnicături- “fluturi” la stomac. Ne dă voiciune şi ne face să ne simţim excelent.
Noradreanalina este stimulată de activitatea fizică. În 8 minute de exerciţii fizice,creşte de 10 ori. Combinaţia FEA, Dopamină, Noradrenalină, este deosebit de puternică şi de “periculoasă” pentru parteneri pentru că este irezistibilă.
Serotonina ne dă sentimentul de mulţumire, sau satisfacţia care apare imediat după sex, şi incită la somn.

Adrenalina, un hormon eliberat in conditii de stres, este responsabil pentru starea de excitatie si comportamentul de asumare a riscului. Este un hormon care produce excitaţie. Oamenii obţin adrenalină când riscă şi îşi înşeală nevasta (se simt bărbaţi când se gândesc că soţul înşelat ar putea să apară), când fac sex în pădure, în toaleta unui restaurant sau club, în scara blocului, în lift, în parc, sau în maşină. Aruncatul în cap de pe macara, căţăratul pe gheaţă, plimbatul pe motocicletă într-o roată, sporturile extreme, alpinismul, skateboardul, sporturile aeronautice, planorismul, parasutismul, zborul cu motor şi zborurile ultrauşoare produc adrenalină dar şi mulţi bani. Imaginile porno au acelaşi efect: asigură, pentru câteva clipe, ore, nevoia noastră de adrenalină, de excitaţie.
Cui se adresează industria pornografică?
Răspuns: bărbaţilor singuri care se masturbează. Ei sunt în proporţie de peste 95% “beneficiarii” acestor producţii. Spre exemplu, într-un singur an – 2005 s-au “produs” 13 588 de filme hardcore din care 20% care conţin imagini cu copii (Internet Filter Review şi National Society for the Prevention of Cruelty to Children, 10/8/03).

Cum sunt păcăliţi bărbaţii de imaginile pornografice.
Pentru a înţelege mai uşor mecanismele, trebuie ştiute măcar câteva deosebiri dintre bărbaţi şi femei. Spre deosebire de femei care sunt “auditive” (le place să gândească cu voce tare sau să se audă vorbind), bărbaţii sunt vizuali (le place mai mult să vadă).
Creierul femeii este mai mic decât al bărbatului, dar deşi bărbatul are cu 4 miliarde de neuroni mai mult, femeia este cu 3% mai inteligentă pentru că are un creier mai bine organizat dar şi mai multă materie cenuşie (studii făcute de Bente Pakkenberg – Danemarca şi Ruben Gur de la Univ Pensylvania).
Animated brain Pictures, Images and Photos
Creierul bărbatului este specializat, compartimentat. El se concentrează doar asupra unui singur lucru odată. Când bărbatul citeşte, el este aproape surd. Dacă se bărbiereşte şi îl întrebi de vorbă, aproape sigur se va tăia. Dacă în timp ce bate un cui femeia se apucă să îi spună ceva, sigur îşi va lovi degetele. Majoritatea femeilor se pot spăla pe dinţi şi face alte activităţi în acelaşi timp, de ex să lustruiască o masă; bărbatul va sta cu picioarele depărtate în faţa oglinzii, corpul aplecat şi îşi va mişca şi capul după periuţă.
Sistemul senzorial al femeii este mult mai sensibil decât al bărbatului; ea simte imediat când altă persoană e supărată, bărbatul trebuie să vadă lacrimi, palme pe obraz sau să i se spună acest lucru. Femeia simte dacă un cal va da cu copita, bărbatul nu; femeia vorbeşte cu pisica, bărbatul dă cu piciorul în ea când nu e văzut.
Ochii femeilor diferă de cei ai bărbaţilor. Femeia descifrează direcţia privirii ochilor partenerului, bărbatul nu. Femeile au un număr dublu de celule conice care sunt sensibile la culoare în retină; bărbatul doar vreo 7 milioane. De aceea bărbaţii descriu sumar ceeace văd, femeile descriu nuanţe greu de înţeles de bărbaţi.

Femeia are o vedere periferică mai amplă decât a bărbaţilor (are un unghi de cel puţin 45 de grade pe ambele laterale ale capului, dar poate merge până la 180 de grade). Ochiul bărbatului deşi este mai mare, el îl are configurat pentru privirea de tip „tunel”, adică vede bine la distanţă ca şi cum ar privi printr-un binoclu. Din această cauză bărbatul nu găseşte niciodată ceva în frigider sau ciorapii, îşi acuză soţia că ascunde lucrurile de el, dar găseşte imediat cârciuma. De fapt, creierul bărbatului caută în frigider cuvântul U N T ; dacă nu este scris vizibil, are şanse să nu-l găsească. De aceea bărbaţii îşi mişcă tot timpul ca radarul capul atunci când caută un obiect apropiat. Numărul accidentelor de copii băieţi este dublu faţă de cel al fetiţelor. De asemeni femeile care se uită „lung” după bărbaţi sunt foarte rar prinse făcând aceste gesturi, pe când bărbaţii sunt mereu acuzaţi că se „uită”, deşi s-a dovedit experimental că femeile se „uită” mai mult decât bărbaţii, doar că nu sunt prinse, având un câmp vizual periferic mai mare. De aceea femeia este mai pricepută la băgatul aţei în ac şi la observarea detaliilor, amănuntelor. Bărbatul vede mai bine noaptea dar la distanţă, femeia şofer se simte orbită de celelalte maşini.
Când o femeie intră într-o încăpere unde se află 50 de cupluri,îi trebuie sub 10 minute pentru a detecta care cupluri se înţeleg şi care nu; un bărbat caută întâi intrările, ieşirile apoi posibili duşmai, posibili prieteni sau observă un bec ars, sau un geam spart.

Datorită unui corp calos mai mare (cu 30%)care permite un transfer rapid al informaţiilor senzoriale, unei femei îi este foarte greu să fie minţită (doar dacă vrea ea), în schimb bărbatul poate fi uşor minţit deoarece creierul lui mai puţin dotat nu poate remarca toate inadverdenţele dintre limbajul verbal şi non verbal al femeii. De aceea femeilor le este foarte uşor să mimeze un orgasm; ca să mintă o femeie, bărbatul ar trebui s-o facă în scris sau la telefon.
Auzul femeii este mai sensibil ca al bărbatului; ea poate discuta şi poate fi atentă şi la altă discuţie în acelaşi timp. Dacă sună telefonul, bărbatul le va cere celorlalţi să tacă; el nu poate auzi când merge televizorul, când zdrăngăne farfuriile sau când cântă muzica. Femeia aude scâncetul copilului aflat în altă cameră, bărbatul nu.
Pielea femeii este de 10 ori mai sensibilă la atingeri şi mângâieri decât a bărbatului. În timpul unei conversaţii două femei sunt de 6 ori mai tentate să se atingă decât doi bărbaţi. Când o femeie e supărată pe un bărbat, invariabil va spune: „nu mă atinge!”.

Pielea bărbatului e de 4 ori mai groasă decât a femeii. De aceea bărbaţii fac riduri mai greu. Sensibilitatea băieţilor la mângâiat dispare la pubertate când se concentrează doar într-un singur loc.
Simţul gustativ al femei este net superior bărbatului; bărbaţii discern mai bine gustul sărat şi cel amar şi de aceea preferă berea, în timp ce femeile preferă dulciurile. Dulcele pe care ele îl oferă copilului semnifică iubirea.
Nasul femeii este mai sensibil mai ales la ovulaţie. Ea poate simţi „magnetismul” bărbatului –feromonii, în timp ce bărbatul, nu.
Creierul femeii poate detecta prin miros (nervul olfactiv este cel mai scurt şi merge direct în aria olfactivă) starea sistemului imunitar al bărbatului în mai puţin de 3 secunde de la întâlnire. Bărbaţii cu sistem imunitar puternic sunt „irezistibili”. Animalele îşi miros excrementele, iar britanicii au descoperit că mirosul propriei transpiraţii din axilă este un puternic sedativ.

Femeile au obiceiul să gândească cu glas tare; în astfel de cazuri, e foarte important ca bărbatul să nu îi dea nici un răspuns.
Bărbaţii nu au darul vorbirii deoarece nu există un centru precis în emisfera lor stângă. De aceea băieţii, bărbaţii mormăie şi pronunţă cuvintele mai greu decât fetele. Când vorbesc bărbaţii ei folosesc pentru a încheia o propoziţie doar 3 tonuri, femeile 5 tonuri. Am văzut de exemplu, la emisiunile sportive cum comentează un meci o hadbalistă şi un forbalist care foloseşte foarte puţine cuvinte compartiv. Bărbaţii când stau împreună pot trece ore fără să îşi pronunţe măcar un cuvânt (la pescuit de ex). Dacă într-un grup de femei nu se vorbeşte, este o problemă extrem de serioasă. Singura situaţie când bărbatul vorbeşte mult e atunci când e beat.
Când se termină o zi, creierul bărbatului, clasifică, îndosariază problemele fără să-i mai preocupe în mod special; femeii îi vin mereu în minte problemele. Singura modalitate de a scăpa de le este să le conştientizeze, să se descarce verbal. Ea nu vrea soluţii şi nici concluzii, vrea doar să vorbească.
Femeile pot să privească la televizor, pt să vorbească cu copii şi să bârfească; bărbaţii pot ori să vorbească, ori să privească şi le roagă să nu mai trăncănească. Ei nu pot face două lucruri în acelaşi timp. Femeile consideră că trebuie să se simtă bine şi să comunice nu să stea ca statuile la televizor. Vorbitul pentru femeie înseamnă stabilirea de relaţii şi prietenii; pentru bărbat vorbitul înseamnă referire strict la fapte. După ce vine dintr-o vacanţă de două săptămâni petrecută cu prietena ei, o femeie tot mai stă două ore de vorbă. Bărbatul vorbeşte mult în gând; când bărbatul priveşte pe geam, el de fapt gândeşte, vorbeşte în gând. Femeia crede că nu are ce face, că se plictiseşte sau că e leneş şi îi cută ceva de lucru. De aceea bărbaţii preferă să bea în linişte. Pentru a se înţelege mai bine cu femeile, bărbaţii trebuie să vorbească mai mult. Când gândesc cu voce tare, femeile cred că aceasta este o formă de afecţiune, însă bărbatul percepe asta diferit. El crede că femeia îi înşiră o grămadă de probleme pe care el trebuie să le rezolve şi intră în panică, se enervează şi începe să-i spună ce are de făcut. Bărbatul trebuie să înţeleagă că atunci când vorbeşte, femeia nu aşteaptă soluţii; femeia trebuie să înţeleagă că atunci când bărbatul nu vorbeşte, nu e nimic în neregulă. O femeie foloseşte zilnic între 6000 şi 8000 de cuvinte pe zi, 2-3000 de sunete şi între 8 şi 10 000 de gesturi pentru a comunica, adică peste 20 000 de „cuvinte” (în 10 secunde poate schimba 7 expresii faciale). Bărbatul pronunţă între 2 000 şi 3 000 , 1000 de sunete vocale, şi 2000 de semne nonverbale, adică în medie vreo 7000 în total adică 1/3 din cât foloseşte o femeie. După ce a terminat de vorbit, femeia se simte uşurată şi fericită. Femeia ar trebui să înţeleagă că bărbatul nu poate duce o discuţie pe mai multe planuri; el de regulă vorbeşte simplu, clar, concluziv; el se concentrează doar asupra unei singure idei. Aşadar femeia trebuie să îi vorbească simplu, şi să-i spună un singur lucru, o singură idee la care să se poată gândi. Bărbatul nu poate şi vorbi şi asculta în acelaşi timp. Bărbaţii se întrerup din vorbit între ei doar dacă apare o rivalitate; dacă femeia îl întrerupe din vorbit şi mută discuţia pe mai multe planuri, bărbatul practic este surd. Dacă femeia vrea să se împrietenescă cu cineva, va vorbi foarte mult; ea consideră cuvintele ca pe o răsplată pe care o acordă. Dacă o femeie ne vorbeşte mult, înseamnă că i-am plăcut. Vorbitul pe ocolite, funcţionează doar între femei; bărbatul nu ştie regulile unui astfel de limbaj aluziv, ambiguu, polisemantic. Când comunică, femeile pun sentimente în vorbe, bărbaţii doar se exprimă. Vocea ascuţită a femeii vine de la nivelul de estrogen, vocea groasă cu tonalitate joasă a bărbatului vine de la testosteron. O voce joasă poate fi obţinută prin aplecarea bărbiei, şi reducerea ritmului într-unul monoton.

Creierul femeilor reacţionează la oameni şi chipuri, creierul bărbaţilor reacţionează la obiecte şi forma lor. Bărbaţii nu vorbesc niciodată serios despre sex, ei doar glumesc. Femeile cred că bărbaţii se adună pentru a povesti ce au făcut în pat cu ele; fals. Dacă unul face aşa ceva ceilalţi pleacă sau tac dezaprobator. Femeile nu se abţin când vine vorba de sex; ele discută tot felul de tehnici, strategii, durată, dimensiuni, etc în termeni adesea mai vulgari decât bărbaţii. Pentru că bărbatului îi place întodeauna să aibă dreptate (altfel se consideră ratat), femeia va avea grijă să se asigure că bărbatul nu va simţi că a greşit când discută astfel de chestiuni. Bărbaţii urăsc să fie criticaţi şi de aceea preferă să se însoare cu fecioare neştiutoare. Bărbaţii urăsc sfaturile: de aceea nici celui mai bun prieten nu-i spun problemele deşi acesta poate ar avea o soluţie bună. Bărbatului îi dai sfaturi doar dacă le cere, altfel îi spui că ai încredere în capacitatea lui de a rezolva problemele. Femeia vorbeşte doar pentru a se elibera de stres. Ea vrea doar să fie ascultată, nu „reparată”. Când o femeie vorbeşte, este întreruptă de bărbat cu soluţii; dar ea nu vrea soluţii vrea doar ca cineva să o asculte. Când bărbatul este stresat, i se activează logica şi orientarea în spaţiu: la femeie este activată funcţia vorbirii putând să vorbească ore în şir doar pentru a fi compătimită. Când un bărbat are de-a face cu o femeie supărată, trebuie doar să o asculte cu atenţie. Când bărbatul este stresat, supărat, foloseşte emisfera dreaptă, imaginativă – vorbeşte în gând, în timp ce la femeie este activă emisfera stângă- emisfera limbajului şi a vorbirii.


Când o femeie priveşte la televizor, ea caută o poveste, bărbatul schimbă mereu canalele în căutarea unei soluţii la gândurile lui. Bărbaţii stresaţi beau alcool, femeile stresate mănâncă multă ciocolată şi invadează magazinele. Femeia este mută doar când este jignită sau minţită sau maltratată şi se sperie când bărbatul tace. Ea începe să îl facă să vorbească, să îl încurajeze, dar el refuză, considerând că ea nu are încredere în el. Când un bărbat se izolează trebuie lăsat în pace; când o femeie se izolează, trebuie iniţiată urgent o discuţie lămuritoare.
Dacă bărbatul bănuieşte că femeia este stresată o lasă în pace să se poată concentra şi să găsească o soluţie. Mersul la cumpărături pentru femei e ca vorbitul; le destinde chiar dacă la final nu cumpără nimic. Pentru a face un complimet sincer unei femei trebuie să îi oferim cât mai multe amănunte. Bărbaţii visează că fac sex cu două femei, femeia visează că face sex cu doi bărbaţi, cu unul face sex, cu celălalt vorbeşte după ce a făcut sex. Când fac sex, bărbaţii simt nevoia să se golească; când fac sex femeile simt nevoia să se umple. Vorbitul, tandreţea, atenţia acordată o umple pe femeie. Pentru că bărbatul nu poate face decât un singur lucru o dată, el nu vorbeşte în timp ce face sex; dacă femeia începe să vorbească în timpul sexului, s-ar putea ca lui să-i treacă erecţia. Femeia poate să vorbească şi să facă sex în acelaşi timp. Ea are nevoie de multe vorbe frumoase de la el. De aceea compromisul care menţine erecţia este reprezentat de sunetele gen „oooo!”, „ahhh!”, „daaaa!”.
Pentru majoritatea femeilor, orgasmul este ceva secundar, ea vrea mai mult intimitate, căldură şi ceva tensiune.

Cum sunt “agăţaţi” bărbaţii de industria pornografică? (“Pornografie” înseamnă literal “a scrie” despre “prostituţie”).
Răspuns: arătându-le femei cu organele genitale expuse sau trupurile goale care să le excite schemele mentale (patternurile înnăscute).
Iată câteve astfel de scheme mentale care îi transformă pe bărbaţi în prizonieri ai imaginilor erotice.
Forma atletică a corpului femeii; mesaj: poate să apere progeniturile de pericol
Sânii plini; mesaj: decolteul sugerează de fapt fesele femeii şi organul “ascuns” de sub ele.
Picioarele lungi; mesaj: atrag atenţia spre zona unde se întâlnesc. Înseamnă maturizare sexuală. Fustele scurte sau tocurile înalte au menirea de a lungi picioarele. Bărbaţii nu preferă picioarele musculoase ci puţin mai grăsuţe, mai feminine. Femeia la ovulaţie alege inconştient fuste mai scurte.
Talia subţire; mesaj: arată că nu e gravidă deci, disponibilă. Cel mai puternic mesaj îl transmit e raportul fese/talie 70%. Aceasta era forma sticlei de coca cola.
Fesele rotunde în formă de piersică; mesaj: elemente nutritive pentru viitorul pui. Are aceeaşi semnificaţie ca şi cocoaşa cămilei. Unduirea lor atrage atenţia. Marline Monroe avea un toc mai scurt tocmai pentru a-şi undiu mai bine şoldurile.
Abdomenul plat; mesaj: nu este însărcinată deci poate fi însămânţată.
Spatele arcuit, formele rotunde – semne de fertilitate
Gâtul lung ca o lumânare – accentuează feminitatea comparative cu gâtul scurt al bărbaţilor. Aceştia doresc instinctiv să-l sărute.
Faţa de fată de 14 ani – trezeşte instinctele paterne, ocrotitoare la bărbat. Explicaţia pentru chirurgia estetică.
Gura senzuală – oamenii sunt singurele fiinţe cu buzele în afara gurii. În satare de excitaţie şi buzele şi organele genitale feminine sunt umflate, dilatate, mărite (“ecou genital”). Transmit puternice semnale sexuale. Timp de 6000 de ani rujul de buze a fost doar roşu. Excitarea femeii mai produce îmbujorarea obrajior. Aşa se explică industria cosmeticelor.
Ochii senzuali – ochii femeilor care iubesc se dilată de plăcere, sunt mari şi sunt atrăgători pentru bărbat. De aceea machiajul măreşte ochii şi genele cu rimeluri, contururi, etc
Nasul mic de fetiţă trezeşte la bărbat instinctele protectoare, paterne. Nici un manechin nu are nasul mare.
Raderea părului pubian – transformă femeia într-o copilă pentru bărbat.
va urma

Rozmarinul

Denumirea nu are legătură cu trandafirul sau cu Maria ci cu „rose” – rouă şi „marinus” – mare în latină, sau „roua mării”; grecii îl mai numeau „copacul de tămâie”.

A fost pentru prima dată folosită ca plantă „de leac” pentru regina Ungariei („apă ungurească”) care era paralizată şi avea membrele paralizate şi gută. Don Quijote (capitolul XVII, 1 volum) o pomeneşte în reţetele sale; fiind folosită în descântele de dragoste, mirele şi mireasa, încă din evul mediu, purtau coroniţe de rosmarin (planta căsătoriei şi a familiei).

Acţiunea plantei; sporeşte inteligenţa, controlul şi deciziile afective; ne îndeamnă să fim atenţi şi să nu ne dăruim oricui, în orice condiţii. Rozmarinul ne ajută să filtrăm influenţele sentimentale care ne asaltează, respingându-le pe cele care ne seacă, ne consumă energia şi lăsându-le pe cele care ne întăresc în interior. Readuce confortul şi căldura iubirii, claritatea minţii, ajutându-ne să pricepem mesajele ascunse ale evenimentelor; ne redă bucuria proaspătă , încrederea şi curajul , dar şi luciditatea de a ne relansa într-o nouă aventură a evoluţiei.

Rozmarinul nu-şi pierde aroma la fierbere îndelungată şi sunt preferate frunzele proaspete deoarece au o aromă mai pură. În bucătărie se foloseşte la peşte sau la carnea de pui; italienii nu gătesc niciodată carnea de oaie fără rozmarin iar puiu prijit pe cărbuni din lemn de rozmarin este savuros; în lipsa cărbunilor se presară frunze de rozmarin pe cărbunii încinşi.

Ca plantă terapeutică se foloseşte în gută, reumatism, pentru ameţeli, migrenă, sau întârzierea îmbătrânirii. Pentru prepararea ceaiului se folosesc frunze uscate sau proaspete şi apă purificată osmotic pentru a păstra aroma originală dar şi pentru o bună extragere a tuturor principiilor curative.

Ce mai ştim despre diabet

Cuvântul „diabet” vine din limba greacă unde înseamnă „aruncare prin”, „a trece prin”şi se mai numea „diareea zahărului” sau „diareea iubirii”. Diabeticul înghite zahărul care „trece” prin el eliminându-se prin urină.

Cheia înţelegerii diabetului este înlocuirea cuvântului „zahăr” cu cuvântul „iubire”. Prezenţa excesivă în sânge a zahărului ne spune că avem dificultăţi în a obţine dulceaţa în viaţa noastră. Diabetul semnifică frecvent că persoana a avut un tată excesiv sau chiar foarte autoritar (exces de reguli şi norme, duritate şi prin urmare absenţa duioşiei, dragostei) şi că a găsit un refugiu în duioşia/ tandreţea protectoare a mamei. Hrana (mama) devine soluţia de moment a diabeticului. Diabeticul tânjeşte după iubire pentru că nu a fost învăţat să o ofere, astfel că el nu este străbătut de ea; iubirea trece prin el fără să intre în profunzime, să fie asimilată în celule. În corpul nostru, foamea de iubire şi confirmare se manifestă ca foame de dulce şi este vizibilă la cei care ciugulesc mereu câte ceva.

Diabetul poate fi consecinţa anumitor şocuri psihologice puternice în cursul cărora individul se confruntă cu distrugerea brutală a securităţii sau a convingerilor afective.

El se află în incapacitatea de a lăsa iubirea să-i pătrundă în celule. Diabeticul trebuie să trăiască cu înlocuitori care sunt înlocuitorii propriilor lui dorinţe. Corpul diabeticului este mai acid din cauza excesului de glucoză, confirmând perceptul popular „cine nu iubeşte, se acreşte”. Disfuncţiile pancreasului semnifică faptul că avem tendinţa de a traversa viaţa prea  raţional, adică lăsând prea puţin loc plăcerii, bucuriei.

Lipsa duioşiei, blândeţii, grija materială interiorizată şi angoasele obsesive, lipsa de a avea sau de a nu ştii, de a nu fi la înălţime, tendinţa de a trăi în trecut, din teama de a gestiona prezentul sau tendinţa de a cultiva excesiv amintirile trecutului, nevoia de a aparţine unor norme, nevoia de respectare a regulilor chiar de dependenţă faţă de acestea, poate fi exprimată prin dezechilibre ale pancreasului.

Pancreasul este o glandă muncitoare serioasă şi înţeleaptă.

Chinezii spun că la nivel energetic energia meridianului Splină Pancreas are, printre altele, sarcina ciclului menstrual; astfel că diabeticii sunt persoane foarte stricte cu reguralitatea vieţii lor. Toate obiceiurile vieţii lor trebuie să fie reguli perfecte şi respectate cu cea mai mare precizie, altfel, există  riscul de a se declanşa disconfortul.

Soţie sau amantă?

Adulterul, prostituatele sau partenerele prea atrăgătoare – un risc pentru inima bărbaţilor.
Profesorul Graham Jackson, cercetător, consultant la Spitalul St Thomas din Londra, susţine că trei sferturi (75%) din decesele subite în timpul relaţiilor sexuale se înregistrează în rândul bărbaţilor care îşi înşeală nevestele.
Jackson a declarat în cadrul unei conferinţe a Societăţii Europene pentru Cercetări Sexuale şi în Domeniul Impotenţei, organizată la Hamburg (decembrie 2002) că bărbaţii în vârstă, căsătoriţi, care au o relaţie ilicită cu amante tinere, prezintă cel mai mare risc.
Un alt studiu efectuat timp de 20 de ani (între 1972 şi 1992) de cercetători germani şi publicat în Zeitschrift fur Kardiologie (1999), afirmă că cele mai multe cazuri de deces la bărbaţi în timpul actului sexual, survenise când aceştia făceau sex cu o prostituată. Studiul mai demonstrează că adulterul suprasolicită inima mai mult decât căsătoria.
Ritmul cardiac nu este influenţat de poziţia adoptată în timpul sexului (deşi unii bărbaţi pentru a proteja inima preferă poziţiile în care partenera stă deasupra- inutil!).
Partenerele atrăgătoare sunt un alt factor de risc pentru inimă.
Bărbaţii care au soţii urâte trăiesc în mediu cu 12 ani mai mult decât cei cu partenere atrăgătoare şi senzuale. Aceştia nu îşi fac griji că aceasta îi va înşela ( nu sunt geloşi) şi nu mai văd permanent competiţia cu alţi masculi – generatoare de stres.

5 vizitatori online acum
1 vizitatori, 4 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 118 la 12:25 pm UTC
Aceasta luna: 203 la 12-05-2019 10:56 pm UTC
Acest an: 667 la 10-30-2019 08:47 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC