> News of the day <

Ce mai ştim despre diabet

Cuvântul „diabet” vine din limba greacă unde înseamnă „aruncare prin”, „a trece prin”şi se mai numea „diareea zahărului” sau „diareea iubirii”. Diabeticul înghite zahărul care „trece” prin el eliminându-se prin urină. Cheia înţelegerii diabetului este înlocuirea cuvântului „zahăr” cu cuvântul „iubire”. Prezenţa excesivă în sânge a zahărului ne spune că avem dificultăţi în a obţine … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Scorţişoara – condiment şi medicament

Fiecăruia dintre noi, îi revin în memorie dimineţile cu orezul cu lapte dulce şi scorţişoară pregătit de bunica, sau prăjiturile ei extraordinare cu mere şi scorţişoară sau de serile geroase când ne delectam cu vin fiert dulce, aromat cu scorţişoară sau când tot bunica ne trata de guturai cu deliciosul ceai de scorţişoară, lămâie şi miere de albine.

Mai târziu am aflat că scorţişoara nu este doar unul din cele mai vândute condimente din lume ci şi un bun remediu pentru o mulţime de boli. Aceast condimentprovine de la o plantă din familia laurului care creşte cel mai mult în China, India şi Vietnam iar numele ei „amomon” (cicnamomum zeylanicum) însemna „puternic condimentat”.


În alte timpuri, rulourile de scorţişoară erau cadouri rezervate doar monarhilor sau faraonilor (aflăm informaţii despre ea în scrieri chinezeşti scrise cu aproape 3000 de ani î.Ch). Egiptenii o foloseau în procedurile de îmbălsămare iar romanii o ardeau cu ocazia funeraliilor (Nero a ars rezerva pe un an când şi-a înmormântat soţia, pe Poppaea Sabina). După Herodot, arabii deţineau monopolul comerţului cu scorţişoară tot el povestindu-ne şi despre modul cum aceştia recoltau bucăţi de scoarţă aromată din cuibul păsărilor care le foloseau la construcţia acestora. În Vechiul Testament este descris mirosul din veşmintele şi patul iubitei care aducea cu cel de scorţişoară
ceai scortisoara Pictures, Images and Photos
Constituenţi principali
Uleiul esenţial din tulpina de scorţişoară (max. 4%) este dominat de două fenilpropanoide cinamaldehidă (3-fenil-acroleină, 65 – 75%) şi eugenol (4-(1-propenă-3-il)-2-methoxi-fenol, de 5 la 10%). Alte fenilpropanoide (safrol, esteri ai acidului cinamic), mono- şi sesquiterpene, cu toate că se găsesc numai în urme, au o influenţă importantă pentru gustul de scorţişoară. Un alt component găsit în urme şi relevant pentru calitate este 2-heptanona (metil-n-amil-cetonă). Din frunzele de scorţişoară se poate obţine un alt ulei esenţial (1%) care conţine în principal eugenol (70 – 95%) şi poate fi folosit ca înlocuitor al cuişoarelor. Mici cantităţi (1 – 5%) de cinamaldehidă, benzil benzoat, linalool şi β-cariofilenă au fost de asemenea găsite. Mai conţine rezine, glucide simple, amidon, mucilagii, cinzeilanină, heterozide mono şi sesquiterpenice, oligomeri cu 4-6 unităţi.
În majoritatea altor bucătării este preferată pudra de scorţişoară. Pudra este adăugată puţin înaintea consumului, deoarece devine uşor amară după ceva timp de gătire. Un studiu recent a demonstrat ca mirosul de scorţişoară stimulează funcţiile creierului (cognitivă şi memoria). Ea aduce claritate mentală şi înţelegerea evenimentelor în special a celor adverse prin creşterea puterii de empatie şi integrarea lor profundă, lipsită de agresivitate. Încrederea şi siguranţa de sine conferite de scorţişoară conduc la relaxare, deschidere, iar puterea interioară redescoperită/recâştigată cu ajutorul ei ne face mai nobili şi mai iubitori, mai senzuali şi mai darnici. Fluidifică, mobilizează şi sublimează excesul de apă, fiinţa noastră interioară devenind ei însăşi plăcută şi prietenă. Efectul subtil de creştere a imunităţii şi protecţie la agresiuni externe este explicat de compoziţia în uleiuri volatile, antibacteriene, antivirale, antifungice, antiulceroase, anticoagulante, annestezice sau carminative.
Cum o folosim.
Contra gripei, fierbem un beţişor de scorţişoară în apă purificată osmotic (apa pură are o capacitate mărită de extragere a principiilor volatile fitoterapeutice) timp de 2 minute apoi această apă obţinută o folosim la prepararea ceaiului verde din care bem de două ori pe zi. Acest ceai, dar, conform unor studii recente şi cafeaua preparată (presărată) cu scorţişoară scad nivelul colesterolului (pe lângă aroma foarte plăcută oferită papilelor noastre gustative). Într-un studiu realizat la Universitatea Copenhagen, pacienţii cărora li se dădea o jumătate de lingură cu scorţişoară, combinată cu o lingură de miere, zi de zi înainte de micul dejun, au înregistrat efecte miraculoase în ceea ce prieveşte ameliorarea durerii provocată de artrită. După o săptămână de la tratament nu-i mai dureau încheieturile, şi abia după o lună puteau merge fără să se plângă de durere.


În textele istorice vechi ni se spune despre puterea scorţişoarei de a împrospăta repiraţia urât mirositoare (halena). În acest scop dizolvăm într-un pahar cu apă purificată osmotic fierbinte o lingură de miere presărată cu scorţişoară pulbere apoi facem gargară. Vom avea toată ziua o respiraţie proaspătă (să ne aducem aminte că această respiraţie neplăcută de obicei este cauzată de constipaţie şi de încercarea organismului deshidratat sau hidratat cu sucuri, bere, alcool de a elimina prin salivă toxinele acumulate în exces). Întrucât scorţişoara conţine un număr mare de antioxidanţi, ceaiul îndulcit cu miere este un bun mijloc de obţinere a longevităţii dar şi pentru a păstra o piele catifelată şi elastică mulţi ani. În acest scop va trebui să devină o obişnuiţă gestul de a bea de 3-4 ori pe zi câte o cană cu ceai de scorţişoară şi miere de albină care conţine aproape 500 de substanţe naturale utile şi benefice chimiei noastre interioare.

5 vizitatori online acum
0 vizitatori, 5 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 04:29 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC