> News of the day <

Două vorbe despre „şeful” ideal

România este „fruntaşă” la toate relele posibile. Zilele trecute am citit un studiu din care reieşea că România are cea mai stresată populaţie din UE şi (paradoxal) deşi suntem cei mai săraci din UE, tot în România se munceşte cel mai mult peste program. Am vorbit altă dată despre situaţia dezastruoasă în ceeace priveşte depresia … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Efectele nocive ale televiziunii.


Nimeni nu a ajuns om de cultură stând în faţa televizorului

Privitul la un punct fix –televizorul, semiîntunericul, mintea oprită doar la o singură problemă, derularea rapidă a ideilor emise fără posibilitatea analizei, interpretării conştiente/ personale – are efect hipnotic

Risipă de energie mentală. Creierul primeşte circa 40% din energia tuturor organelor, din care 2/3 „investeşte” în privire şi ochi. Chiar dacă nu facem nici un efort să privim la TV, nu trebuie să uităm că acest lucru poate fi evaluat în bani; consumăm energie mentală atunci când stăm cu ochii deschişi în faţa tubului catodic sau plasmei Tv.

Promovează obiceiuri incorecte – eleva olimpică porno, profesoara porno, etc, alcool, droguri,

Consumul senzaţiilor tari fără implicare duce la apariţia şi cultivarea unor relaţii superficiale cu cei din jur, senzaţia golului interior, lipsa identităţii, parazitismul social

Favorizează obezitatea – metabolismul este mai lent când mâncăm în faţa televizorului – în special copii

Scade imaginaţia, ingeniozitatea. Copii de la ţară care nu au crescut cu televizor, sunt mai creativi, mai descurcăreţi în viaţă.

Neputând ajuta oamenii care au avut accidente sau au fost abuzaţi şi pe care îi vedem la Tv, se creează starea „nu pot face nimic”, neimplicare – o problemă globală – vezi crima din New York unde 10 martori au privit pe geam din apartamentele personale o femeie care a fost înjunghiată de 7 ori şi nimeni nu a sunat la poliţie.

Privitul imaginilor violente deculpabilizează privitorul, acesta priveşte/ acceptă cu seninătate violenţa în viaţa reală.

Într-un an copii văd prin intermediul desenelor animate echivalentul a 22 de zile de cursuri despre război. La 4 ani, copilul a văzut deja peste 8000 de fapte violente de la desenele animate.

22% din copii criminali au recunoscut că au făcut ceeace au văzut la Tv.

La tv copii învaţă să nu-şi respecte părinţii, să mintă, să aibă un comportament agresiv,

Sexualitatea promovată de tv scade cu mult vârsta primului contact sexual cu consecinţele de rigoare.

Încurajează pierderea timpului – resursa noastră cea mai importantă. Un adult de 80 de ani a petrecut 100 000 de ore din viaţa lui în faţa televizorului tot atât cât la servici.

2/3 din căsătorii se încheie cu divorţ din cauza NEIMPLICĂRII- trăsătură specifică privitorilor la tv

Prin tv se transmit cel mai uşor furia, ura, frica, în detrimentul liniştii, relaxării, păcii sufleteşti, dragostei

Televizorul ne spune cum să ne îmbrăcăm cum să vorbim, cum să gândim. El a devenit stăpânul vieţii noastre


Televiziunea este tetină, doică, pedagog naţional – creatoarea noii generaţii de video-copii. Pentru copii noştrii televiziunea a devenit axa reper a vieţii lor.

Funcţia principală a televiziunii este aceea de a pregăti creiere disponibile la publicitate oricare ar fi ea (comercială, politică).

Televiziunea este drog pentru că a devenit singura alternativă de distracţie pentru milioane de oameni. Tubul catodic înlocuieşte lipsa de aventura din viaţa noastră, el oferă visul cu ochii deschişi, evadarea într-o lume imaginară


Optimizare…mentală


Ne confruntăm zilnic cu tot felul de probleme care sunt generatoare de emoţii puternice şi care ne scad fie nivelul de inteligenţă, fie pe cel de spontaneitate. Nu trebuie să uităm că o sursă importamntă de putere ne vine din trecut, din succesele trăite de noi sau strămoşii noştrii dragi şi aşa s-ar explica de ce în aceste articole uneori aduc în discuţie sau fac referiri la evenimete istorice. Românii au avut totuşi o istorie glorioasă, străbunii noştrii au cunoscut emoţiile succesului şi respectul contemporanilor nu o dată, iar a o minimaliza sau a o arunca în desuetudine şi ridicol aşa cum fac unii înseamnă a ne lipsi de un important cont sau sursă de putere mentală. Cea mai facilă, imediată, generatoare de falsă deşteptăciune sau de aparentă inteligenţă este metoda/gestul contrazicerii/anulării a orice, a oricui şi cu orice prilej, mai ales în media iar succesul specialiştilor băgători de seamă iar atenţia opiniei publice opace, non-selective e asigurat măcar pentru un timp. Dar despre această formă de escrocherie mediatică, într-un articol viitor. Ce mai putem face pentru a ne folosi eficient în situaţii potrivnice de encefalul pe care îl plimbăm şi îl avem cu toţii la inventar?
Mai întâi am putea să acceptăm că aceste circumstanţe nefavorabile fac parte din existenţa noastră iar eşecul sau înfrângerea sunt teste/extemporale naturale pe care ni le dă viaţa pentru a ne întări, pentru a câştiga minte din ele. Cum ne protejăm emoţional? Răspuns: externalizăm evenimentul negativ încetând să mai dăm vina pe noi înşine. Păstrăm astfel casa minţii ferită de gunoaie emoţionale inutile şi nocive. Dacă vom accepta fatalitatea şi „ghinionul de a ne fi născut în România” ca mod de gândire (aşa cum ni se „injectează” zilnic mai pe faţă, mai pe dos) înseamnă că vom fi condamnaţi pentru totdeauna să fim neputincioşi, aşa cum suntem în prezent. A fi responsabil nu înseamnă a fi vinovat pentru ceeace ni se întâmplă rău în viaţă!. Adoptând o astfel de atitudine nu vom permite greşelilor să ne ruineze total viaţa mentală. Noi suntem responsabili pentru modul în care reacţionăm la evenimente sau emitem răspunsuri (mai rar!), pentru acţiunile noastre pe care le vom iniţia în viitor şi pentru modul în care interpretăm o situaţie anume şi NU pentru cauza sau motivul acelei experienţe în sine. Din nefericire interpretează alţii zilnic pentru noi ce ni se întâmplă servindu-ne comentarii la conservă şi menajându-ne efortul de a gândi noi cu creierul nostru. Dacă ne spunem că noi suntem cauza nefericirii sau a evenimentului neplăcut (suntem „români, suntem păcătoşi, suntem…) ne vom scădea nepermis de mult nivelul energiei mentale iar energia psihică, să nu uităm, este esenţa mişcării noastre prin această viaţă.
De asemeni, o altă modalitate de a merge înainte pe cărările dificile ale vieţii este redescoperirea, reînvăţarea sărbătorii. Noi cunoaştem şi succese mici, mărunte, nesemnificative pentru cei din jur dar care sărbătorite corespunzător accentuează, ne marchează mintea cu amprenta victoriei, a succesului viitor. Aceste gesturi pot constitui o importantă şi constantă sursă de energie mentală. A serba o mică realizare personală cu familia, cu prietenii fără ca asta să implice costuri materiale excesive (adică fără grătare, mici, bere, manele), readuce pe ecranul nostru mental entuziasmul – sursa biruinţelor viitoare. Sărbătoarea victoriei de după meciul de fotbal face parte din meci, din joc!. Nu există vreun gol marcat de jucătorii din NBA –ul american, fără ca ceilalţi colegi să bată palma cu el sau să-l bată măcar pe spate. Cu aceste gesturi mărunte se construieşte succesul. După atâta „filosofie a răului perpetuu şi inevitabil” servită generos de televiziunile centrale, românii se simt din ce în ce mai stânjeniţi, şi aproape că este desuet sau imoral să mai feliciţi pe cineva pentru ceva. Când vom invita firesc în viaţa noastră succesul (atitudinea omului de succes), dificultăţile nu vor mai părea aşa de mari, ne vom simţi inteligenţi (nu doar „români mediocrii, superficiali şi proşti”) iar nivelul de energie mentală şi entuziasm va fi suficient de ridicat pentru a ne propulsa din mlaştina puturoasă şi confortabilă în care ne zbatem din ce în ce mai deprimaţi.

Efectele nocive ale televiziunii.


Nimeni nu a ajuns om de cultură stând în faţa televizorului

Privitul la un punct fix –televizorul, semiîntunericul, mintea oprită doar la o singură problemă, derularea rapidă a ideilor emise fără posibilitatea analizei, interpretării conştiente/ personale – are efect hipnotic

Risipă de energie mentală. Creierul primeşte circa 40% din energia tuturor organelor, din care 2/3 „investeşte” în privire şi ochi. Chiar dacă nu facem nici un efort să privim la TV, nu trebuie să uităm că acest lucru poate fi evaluat în bani; consumăm energie mentală atunci când stăm cu ochii deschişi în faţa tubului catodic sau plasmei Tv.

Promovează obiceiuri incorecte – eleva olimpică porno, profesoara porno, etc, alcool, droguri,

Consumul senzaţiilor tari fără implicare duce la apariţia şi cultivarea unor relaţii superficiale cu cei din jur, senzaţia golului interior, lipsa identităţii, parazitismul social

Favorizează obezitatea – metabolismul este mai lent când mâncăm în faţa televizorului – în special copii

Scade imaginaţia, ingeniozitatea. Copii de la ţară care nu au crescut cu televizor, sunt mai creativi, mai descurcăreţi în viaţă.

Neputând ajuta oamenii care au avut accidente sau au fost abuzaţi şi pe care îi vedem la Tv, se creează starea „nu pot face nimic”, neimplicare – o problemă globală – vezi crima din New York unde 10 martori au privit pe geam din apartamentele personale o femeie care a fost înjunghiată de 7 ori şi nimeni nu a sunat la poliţie.

Privitul imaginilor violente deculpabilizează privitorul, acesta priveşte/ acceptă cu seninătate violenţa în viaţa reală.

Într-un an copii văd prin intermediul desenelor animate echivalentul a 22 de zile de cursuri despre război. La 4 ani, copilul a văzut deja peste 8000 de fapte violente de la desenele animate.

22% din copii criminali au recunoscut că au făcut ceeace au văzut la Tv.

La tv copii învaţă să nu-şi respecte părinţii, să mintă, să aibă un comportament agresiv,

Sexualitatea promovată de tv scade cu mult vârsta primului contact sexual cu consecinţele de rigoare.

Încurajează pierderea timpului – resursa noastră cea mai importantă. Un adult de 80 de ani a petrecut 100 000 de ore din viaţa lui în faţa televizorului tot atât cât la servici.

2/3 din căsătorii se încheie cu divorţ din cauza NEIMPLICĂRII- trăsătură specifică privitorilor la tv

Prin tv se transmit cel mai uşor furia, ura, frica, în detrimentul liniştii, relaxării, păcii sufleteşti, dragostei

Televizorul ne spune cum să ne îmbrăcăm cum să vorbim, cum să gândim. El a devenit stăpânul vieţii noastre


Televiziunea este tetină, doică, pedagog naţional – creatoarea noii generaţii de video-copii. Pentru copii noştrii televiziunea a devenit axa reper a vieţii lor.

Funcţia principală a televiziunii este aceea de a pregăti creiere disponibile la publicitate oricare ar fi ea (comercială, politică).

Televiziunea este drog pentru că a devenit singura alternativă de distracţie pentru milioane de oameni. Tubul catodic înlocuieşte lipsa de aventura din viaţa noastră, el oferă visul cu ochii deschişi, evadarea într-o lume imaginară

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=IICCVpdyEWA]

6 vizitatori online acum
0 vizitatori, 6 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 12:10 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC