> News of the day <

Alimentaţia grupei de sânge A

Persoanele cu grupa sanguină A se simt bine dacă consumă alimente vegetariene aflate în stare naturală, proaspătă, neprelucrată termic. Factorii de risc pentru persoanele cu această grupă sunt bolile cardiace şi diabetul iar alimentaţia este esenţială pentru evitarea acestor afecţiuni care omoară cei mai mulţi oameni. Misiunea celor care au acesată grupă de sânge este … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Când vedem stele… verzi

“Stelele verzi”, scânteile, fulgerele luminoase pe care le-am văzut când ne-am lovit la cap –se mai numesc fosfene.

Durează câteva secunde şi apar în vederea periferică. Senzaţia de a vedea astfel de flash-uri se numeşte fotopsie. Studenţii, scriitorii, lucrătorii care muncesc noaptea şi dorm puţin – ajung la fotopsie pentru că pierd nopţile. Frecatul puternic la ochi, căscatul, defecaţia  sau strănutul pot produce succesiuni de flash-uri.

Semnifică îmbătrânirea, tensiune arterială scăzută sau crescută, sau prevestesc o migrenă. Explicaţia ţine de contracţia bruscă a vaselor de sânge din creier.

Ce soluţie avem?

Relaxare,  meditatie, concomitent cu măsuri dietetice: dieta hiposodată, consumarea unei cantităţi mari de apă zilnic – ochii sunt supuşi unui bombardament luminos intens toată ziua aşa că hidratarea este crucială (de preferat cu apă, nu sucuri, nu bere, nu soluţie apoasă minerală plasticată).

Sucuri de fructe şi legume, scoaterea din alimentaţie a proteinelor animale.

Se pot consuma peşte, soia, seminţe de floarea-soarelui şi susan, cereale integrale; se evită cafeaua, ceaiul, alcoolul; alimentele vor fi fierte sau coapte, nu prăjite; se vor evita legumele din familia solanaceelor (vinete, roşii, cartofi, ardei).

Stropirea feţei cu ochii deschişi de şapte ori cu apă rece dimineaţa.

Tablete de Ginkgo Biloba din farmacie 2-3 /zi o lună.

Afinele (fructele de Vaccinium myrthillus) ocupa un loc aparte în îngrijirea oculară, prin conţinutul în vitamine şi antioxidanţi naturali: 3%-7,5% antocianozide (mirtilozida A si B), procianidoli (B1, B4), flavone, tanin catehic (catechol, epicatechol), zaharuri, acizi organici, vitamine (A, C), alcaloizi chinolizidinici (mirtina si epimirtina). Au acţiune capilaro- şi vasoprotectoare (factor P- antocianozide), antioxidantă, antiinflamatoare, inhibitoare a enzimelor implicate în degradarea matricei conjunctive (elastaza, colagenaza, hialuronidaza), inhibitoare a glicării proteinelor (cu rol în modificările generate de diabetul zaharat)

Antrenamentul muşchilor prin exerciţii specifice

vitamina C, vitamina A, luteina şi zeaxantina consumate pentru a avea o vedere foarte clară – se găsesc în varză crudă, spanac, lăptucă, ardei dulce roşu, ardei iute, mazăre, dovlecel, praz, sfecla, broccoli, mălaiul de porumb, alune, fistic, ceapa, morcov, curmale, pătrunjel, busuioc, tulpinile de păpădie crude, gălbenuş de ou

vit B1, vit B2, vit B6, vit B12,vit E, calciul.

Creierul şi grăsimile


Creierul este cel mai „gras” organ din organism. Grăsimile pot determina „arhitectura” neuronilor, a sinapselor şi terminaţiilor dendritice sau por influenţa nivelul neurohormonilor care sunt eliberaţi în sinapse.
Dacă oferim grăsimi nepotrivite creierului acesta poate deveni ineficient; membranele care „îmbracă” neuronii se pot întări, rigidiza sau zbârci iar comunicarea la nvelul dendritelor poate fi întreruptă.
Tipul de grăsimi cu care ne „construim” creirul este una din cele mai importante decizii pe care le luăm spre binele sau în defavoarea noastră.
Atunci când îndemnăm copilul să mănânce un hamburgher sau când mergem la un fast-food, ar trebui să ne amintim că grăsimea saturată din cartofii prăjiţi sau din brânza grasă de pe pizza, poate opri dezvoltarea celulelor cerebrale.
Cercetătorii ştiu cel mai bine că animalele de laborator hrănite cu untură saturată, nu învaţă la fel de bine şi trec cu greutate testele comparativ cu cele hrănite cu uleiuri neasturate de soia de exemplu.
„Grăsimea din alimentaţie are efecte covârşitoare asupra funcţionării creierului” afirmă dr. Carol Greenwood profesor la Universitatea din Toronto.
Grăsimi care stimulează creierul:
Acidul docosahexaenoic (DHA) – cea mai stimulativă grăsime, se găseşte în peşte sau fructe de mare
EPA-Acidul eicosapentaenoic, cealaltă grăsime omega-3 se găseşte de asemenea în peşte şi untura de peşte.
Acidul linoleic – grăsimi omega-3 cu lanţ scurt se găsesc în verdeţuri, nuci, seminţe.
Grăsimile mononesaturate – conţin antioxidanţi, se găsesc în uleiul de măsline şi sunt utile pentru memorie şi sistemul vascular
Grăsimi periculoase pentru creier:
Grăsimile saturate din carne, lapte, unt, brânză
Uleiurile vegetale hidrogenate: margarina, maioneza, mâncarea procesată
Acizii graşi trans din margarină, hrana de tip fast-food, cartofii prăjiţi
Uleiurile vegetale procesate excesiv: de porumb, de floarea soarelui, de şofran.
Efectele dăunătoare ale grăsimilor saturate asupra creierului sunt cumulative; adică dacă mai mulţi ani am avut un regim alimentarcu multe grăsimi animale, creierul nostru a început să se adapteze acestui tip de alimentaţie ( cu alte cuvinte s-a„prostit”).
” Un pic de îngheţată cu sirop de ciocolată sau o prăjitură mică cu cremă din când în când nu dăunează” afirmă dr Carol Greenwood; pericolul apare când avem un regim alimentar nepotrivit mai mult timp.
Un studiu efectuat de Richard Mayeux şi colegii săi de la Universitatea Columbia a arătat că persoanele trecute de 65 de ani care au mâncat multe grăsimi animale au şansa de 5 ori mai mare de a face Parkinson, comparativ cu lotul de indivizi care au avut un regim alimentar sărac în grăsimi animale.

2 vizitatori online acum
0 vizitatori, 2 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 04:29 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC