> News of the day <

La “piaţa sârbilor”

Fosta piaţă “a sârbilor” arată azi cu totul altfel decât o ştiam cu ani în urmă, adică aşa cum ar trebuie să arate o piaţă. Aici, pe timpurile alelalte, veneau sârbii să-şi vândă blugii, ţigările şi să plece acasă cu aproape orice – de la chibrite până la mălai şi ulei. Se trăia şi la … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Caise din Şimian în piaţa din Severin


În sfârşit avem o piaţă curată care arată a civilizaţie. Felicitări celor ce au perseverat în realizarea acesteia dar şi a celorlalte pieţe din Severin. Gata cu tarabele plouate, cu mirosurile de acru şi putred sau cu “înşirăturile” de pământ, resturi sau saci peste tot. Mai există problema “ţăranilor” care nu prea sunt ţărani, adică de fapt a preţurilor, dar poate că se va rândui şi asta cândva. E bine că tot făcând câte ceva bine, edilii noştrii capătă antrenament şi pe viitor or să mai facă poate şi alte fapte bune!…

Printre fructele aduse cu vaporul de pe continentele asiatice sau sud-americane, am descoperit caise culese chiar lângă noi, la Şimian.

Doamna Băzăvan ne-a povestit că şi-a trimis copilul la facultate să înveţe cum se face agricultură performantă pentru că şi noi putem cultiva ce pot aia de prin ţări străine. Lăudabil!

Românii însă încă preferă fructele aduse din lumea largă neavând habar că acestea sunt culese crude şi conservate/iradiate cu raze gamma pentru a nu se altera fiind extrem de perisabile.De ce nu se strică şi de ce nici muştele nu se aşează pe ele?Aţi văzut că fructele de import nu au miros? Oare de ce?

Acestea sunt nişte fructe omorâte spre deosebire de caisele acestea din Şimian care te îmbată cu parfumul lor.

Cuvântul “ecologic” e neputincios pentru a le descrie mai bine. Cel mai bine o fac ochii, gura şi nasul.

Obiceiuri greşite şi nesănătoase

Să bei apă minerală constant. Dintre toate componentele acestei soluţii apoase minerale, apa are cea mai MICĂ dimensiune. Restul “mineralelor” – foarte puţine – utile organismului dar din ce în ce mai  mulţi poluanţi care se acumulează în timp – toate de dimensiuni MARI, sunt “desfăcute” prin procese chimice electrolitice complicate, consumatoare de energie calorică, de proteinele transportor pentru a fi introduse în celule (3-13% max) sau eliminate spre organele de excreţie. Cea mai bună/sigură/sănătoasă apă recomandată de Agenţia de Protecţie a Mediului în august 2003 Congresului SUA, este apa purificată osmotic iar Apa de Rouă este o astfel de apă.

Spălatul mâinilor. Cu toţii mergem la market şi împingem in cărucior pe care l-au împins şi alţii, deschidem/închidem uşa unei toalete publice folosite şi de alţii, manevrăm bani pe care au pus şi alţii mâna, folosim mouse-ul sau tastatura (cele mai infestate instrumente din locuinţă), deschidem/închidem robinetul de la chiuvetă folosit şi de alţii, etc. Riscul de a ne îmbolnăvi este cu atât mai mare cu cât ne spălăm mai rar pe mâini sau înainte de a ne aşeza la masă.

S-a afirmat în dese rânduri că urina este sterilă şi este adevărat. Însă ea în toaletă dezvoltă floră microbiană iar când tragem apa fără să aşezăm capacul riscăm să ajungă stropi fie pe podea şi pe care să-i vehiculăm cu tălpile (de ce unii oameni au diverse micoze la picioare?) în alte locuri sau în pat, fie pe chiuvetă, robinete, periuţă de dinţi, săpun, etc. Spălatul pe mâini ÎNAINTE de a folosi toaleta este la fel de important deoarece înainte de a intra în baie, avem deja pe mâini microorganisme pe care le vom lăsa pe organele noastre genitale.

Să tuşim în mâini. Am fost educaţi să punem mâna la gură când tuşim sau strănutăm. Este bine pentru cei din jur dar până dăm mâna cu ei, sau până atingem o clanţă, un aliment sau orice alt obiect comun. Aşa putem transmite microbii ochilor care sunt extrem de sensibili şi care se infectează imediat. Dacă nu avem un şervet de unică folosinţă sau o batistă mai bine tuşim sau strănutăm pe braţ. Şi ne spălăm neaparat înainte de a ne “freca” la ochi.

Este mai bun săpunul lichid sau solid? Răspuns: cel lichid, deoarece pe cel solid se poate dezvolta floră microbiană infecţioasă. Ne spălăm mâinile cu acest săpun chiar dacă mai devreme am făcut baie animalului nostru de companie – aceste animale au o floră microbiană specifică pe care nu e bine să o introducem în corpurile sau pe mucoasele noastre.

“Luaţi de gustaţi!” suntem îndemnaţi de precupeaţă. Ea este interesată doar să vândă NU de sănătatea noastră. Fructele, legumele, brânza, etc nu se gustă la tarabă ci doar după ce au fost spălate de preferat cu apă purificată osmotic Dr Pro– singura care are capacitate de a extrage prin diferenţă de presiune osmotică şi o parte a pesticidelor cu care au fost stropite/conservate.
Tot din acelaşi motiv suntem îndemnaţi în supermarket-uri să gustăm monstre de mezeluri, iaurturi, brânză, etc. În aceste magazine circulă foarte multă lume încălţată (praf), care tuşeşte, strănută sau care trage pârţuri. Unii chiar ating monstrele apoi renunţă. Toate aceste microparticule invizibile ochiului nostru plutesc în aer şi ajung pe aceste monstre şi odată cu le în corpul nostru. Oferirea mostrelor “gratuite” are menirea de a stimula un sentiment de “vinovăţie” ulterior care are ca finalitate apariţia impulsului de a cumpăra şi creşterea astfel a vânzării acestor produse cu peste 90%.

Nu este sănătos să bem bere, suc, apă direct din cutie. Un studiu publicat recent afirmă că aceste capace de metal de la “doze” sunt mai contaminate decât capacul unui WC public.

Nu este sănătos să îmbrăcăm hainele sau încălţămintea altora mai ales pe celea de la second-hand. Sunt punct de plecare pentru multe boli în special de piele dar nu numai. Chiar şi hainele noi (mai ales cele care vin în contact cu zonele intime) trebuie spălate înainte de prima utilizare. Ele au fost cu siguranţă probate înainte de alte persoane, transportul nu este cel mai ermetic la praf, contaminanţi. Cele din materiale sintetice încă emană acei COV compuşi organici volatili (vopsele sintetice, înălbitori, tratamente chimice, etc) care pot pătrunde în piele şi de aici în restul organismului.

 

Despre fibre şi cancer

Seminţele sunt acea parte a plantei din care poate creşte altă plantă. În cazul erbaceelor acestea sunt boabele. Fiecare bob, la rândul lui are trei componente: germenele, endosperma şi tărâţele. Germenele este partea care poate fi fecundată prin polenizare, endosperma este sursa de energie necesară tinerei  plante să se dezvolte iar tărâţa este exteriorul dur care protejează germenele.

Seminţele pot fi consumate intregi sau măcinate sub formă de făină integrală; doar că aceasta nu poate fi păstrată prea mult timp deoarece grăsimile din germene râncezesc rapid.

Doctorul Dennis Burkit a observat prima dată în 1960, atunci când profesa chirurgia în Uganda, că există o legătură directă între consumul de fibre şi bolile digestive.

El a observat că localnicii ugandezi  care mănâncă foarte multe legume şi fibre nu aveau cancer de colon, boli de inimă sau diverticulită de colon – boli frecvente în rândul personalului britanic de la ambasadă dar care mânca făină albă rafinată şi carne.

Fibrele sun solubile şi nesolubile. Fibra intră în structura legumelor, fructelor, seminţelor. Întrucât nu poate fi descompusă de enzimele digestive, valoarea sa nutritivă este zero. Celuloza este fibra clasică, nesolubilă în timp ce pectina sau beta-glucanul sunt fibre solubile prezente în fructe şi ovăz. Acestea scad colesterolul, tensiunea arterială, protejează interiorul arterelor şi controlează diabetul. Beta-glucanul de exemplu absoarbe apa din intestine şi formează o gelatină care izolează colesterolul din alimente sau unii acizi biliari. De aceea tărâţele reduc colesterolul; însă cantitatea este importantă. 3-4  grame zilnic de beta-glucan sunt suficiente pentru a reduce cu 5% nivelul colesterolului adică scăderea cu 10% a riscului de a face infarct; o cantitate mai mare poate fi dăunătoare. Asta înseamnă doar o cană de tărâţe de ovăz fierte pe zi.

Potrivit unui studiu efectuat la nivel european la care au participat peste jumătate de milion de persoane din 10 ţări, s-a constatat că fibrele pot reduce riscul apariţiei cancerului de colon cu peste 40%. Finlandezii care adoră pâinea neagră sunt pe locul 33 la incidenţa cancerului de colon. Cerealele integrale mai conţin vitamine, minerale, lingani – anticancerigeni, rutin care împiedică formarea cheagurilor de sânge, dar şi o mulţime de alte fitonutrienţi.

Câte fibre consumăm zilnic? 40 de grame de cereale integrale minim, o felie de pâine neagră sau paste din cereale integrale fierte, legume şi fructe.

Zahărul poate afecta sănătatea

Conform statisticilor Uniunii Europene un adult consumă zilnic (din sucuri, produse de patiserie, prăjituri, biscuiţi, sosuri, cafea sau ceai îndulcit 100-200 de grame de zahar adică anual fiecare persoană consumă între 40-60 kg. de zahăr! Sir Frederick Banting, co-descoperitorul insulinei arată că diabetul era foarte răspândit printre proprietarii plantaţiilor de zahăr din Panama, mari consumatori de zahăr rafinat,în schimb, muncitorii de pe plantaţii, care nu-şi permiteau acest “lux”, nu sufereau de diabet. Sfecla de zahăr conţine peste 50 de nutrienţi în timp ce zahărul numai unul: zaharoza; prin rafinare se pierd enzimele, mineralele, vitaminele şi celelalte substanţe nutritive; “albirea” zaharului se face cu dioxid de sulf care este un aditiv alimentar cunoscut sub denumirea de E 220. În România se înregistrează o “epidemie” de diabet, numărul bolnavilor depăşind un milion. Consumul zahărului este mai rău decât dacă nu s-ar consuma nimic, pentru că goleşte corpul de enzimele, vitaminele şi mineralele necesare metabolizării zaharurilor. Zahărul pur, consumat zilnic, provoacă şi menţine o stare super-acidă în corp, astfel că se ajunge la decalcifieri osoase (osteoporoză datorată dezechilibrelor în asimilarea calciului) şi carierea dinţilor. Cancerul de colon (intestin gros) este de până la cinci ori mai mare la consumatorii de dulciuri decât la persoanele care consumă foarte rar sau deloc zahăr. Caria dentară. Nu există nici o metodă de prevenire a cariei dacă se consumă zahăr rafinat. Dacă la începutul secolului al XX-lea doar 5-10% din populaţia sub treizeci de ani avea afectaţi dinţii, pe masură ce zahărul a fost adoptat în alimentaţie s-a ajuns ca în ţările “dezvoltate” aprox. 95% din populaţie să sufere de afecţiuni ale danturii. Pentru o funcţionare eficientă, creierul are nevoie de acid glutamic, prezentă în foarte multe vegetale. Vitaminele din grupa B ajută la divizarea acestui acid în componente complementare (antagonice) care asigură funcţia de control a activităţii creierului. Vitaminele B sunt fabricate şi de bacteriile simbiotice aflate în intestin însă zahărul rafinat omoară aceste bacterii (“fabrica” internă de vitamine) creierul fiind astfel, cel mai afectat. Mierea de albine este un “aliment viu” şi un indulcitor ideal pentru ceaiuri, lapte si sucuri. Fructe proaspete care conţin o proporţie ideală a diferitelor tipuri de zaharuri. Sucurile, salatele de fructe, fructele normalizează glicemia, reglează funciile pancreasului, ne ajută să ne “reamintim” gustul corect. Iarna, fructele uscate (stafidele, smochinele, curmalele, caisele deshidratate etc.) sunt un excelent înlocuitor al zahărului.

Cum ne „prăjim” creierul

Majoritatea oamenilor ştiu că papilele noastre gustative ne oferă patru senzaţii gustative: dulce, acru, sărat şi amar şi fiziologii au fost dea cord cu această realitate câteva mii de ani.

Iată că în 1908, un japonez care consuma supă dashi preparată dintr-o algă des folosită de bucătăria japoneză – Laminaria japonica sau kombu, a constatat că gustul acestei supe este mai uşor dar clat diferit de celelalte patru de bază. Kikunae Ikeda, căci despre el este vorba, profesor de chimie la Universitatea Imperială din Tokio, fără să aibă nevoie de sprijinul studenţilor sau doctoranzilor – aşa cum se obişnuieşte, ci doar de cel al unui simplu tehnician, obţine (după ce elimină toţi poluanţii – plumb, pesticide, NaCl, KCl, alţi contaminanţi din supă) prin cristalizare o substanţă cu formula C5H9NO4 – denumită acid glutamic iar gustul său a fost numit „umami” („delicios” sau „savuros”).

Această pudră albă cristalizată, în contact cu apa disociază rapid în anioni de glutamat şi cationi de sodiu excitând plăcut papilele gustative. La cererea acestuia, Saburosuke Suzuki, fondatorul Ajinomoto Co, Inc începe să producă această nouă aromă care va deveni extrem de populară şi de profitabilă nu numai în Japonia dar şi la nivel mondial. Secretul prafului care dă savoare oricărui aliment a părăsit repede Tara Soarelui Răsare şi s-a transformat într-o afacere evaluată în miliarde de dolari anual. În prezent cele mai mari producătoare şi exportatoare de glutamat (sau E621 sau potenţator/amplificator al gustului) sunt SUA, China, Japonia şi Germania.

Cum acţionează glutamatul?

Orice gospodină de exemplu ar evita folosirea pentru hrana copilului său a ugerului de vacă, a buzelor, a cozii, cartilagiilor sau a organelor sexuale, etc şi pe care altfel le-ar arunca. Ele se regăsesc însă în compoziţia salamurilor, parizerului sau a crenvuştilor iar glutamatul le face foarte gustoase şi dorite de creierul neştiutor al prichindeilor. Acestora nu produsul în sine le place (crenvuşti, mezeluri, chipsuri, sucuri acidulate, dulciuri, gumă, etc), ci glutamatul care îi hiperexcită gustativ. Alimentul introdus în gură, este dizolvat de apa şi enzimele din compoziţia salivei şi astfel stimulează chimic papilele gustative de pe suprafaţa limbii (ceeace nu poate fi dizolvat de apă nu are gust spune o lege din fiziologia umană). Aceste papile trimit apoi impulsuri nervoase creierului în special centrilor nervoşi unde este generată senzaţia de plăcere. Din această cauză, pentru aceşti fabricanţi extrem de bogaţi, cuvântul “glutamat” se traduce prin expresia “pot să vă vând orice vreau eu!”. Pentru a-l seduce această industrie a căutat să îl convingă pe consumator că, în materie de gust poate să bată toate recordurile posibile. Ea a introdus în alimentele procesate substanţe care modifică gustul final, falsificându-l iar unul din aceştia este intensificatorul/potenţatorul de gust.

El poate fi regăsit sub denumirea de monosodium glutamate, sodium glutamat, natriumglutaminat, ajinomoto, zest, vetsin, mei-jing, wei-jing, glutavene, glutacil, rl-50, msg, accent, chinese seasoning, acid glutamic sodium salt, glutammato monosodico, monosodioglutammato, monosodium-1-glutamate, a-monosodium-glutamat, sodium-1-glutamate sau GMS. E621 GMS sau glutamat monosodic se găseşte FRECVENT în: gumă vegetală, extractul de malţ, aromă de malţ, malţul din orz, aditivii din bulion, concentratul de roşii, aditivii din pâine, arome, aromele identic naturale, aromă de fum, aromă de carne (porc, pui, vită, oaie), aromă de caramel, amidonul alimentar modificat, sosul de soia, proteină din soia, izolatul proteic din soia, concentratul proteic din soia, acidul citric (atunci când se obţine din porumb), amidonul de porumb, laptele praf, siropul de porumb, agenţii de suspesie, siropul de orez, supă de carne, cubuleţele instant pentru supă, concentratul proteic din lapte, proteinele din lapte, proteină fortifiată din lapte, grâu sau proteinele din grâu, grăsimea lipolizată din unt, maltodextrina, menţiunile „fără grăsime” şi „conţinut scăzut de grăsime”, orice produs cu adaos de vitamine, annatto (E160b), proteină fortifiată, gume, pectină, enzime modificate, proteaze, orice produs care este fermentat, nutrimenţii din drojdie. Celelalte forme de glutamaţi pot să nu fie menţionate pe etichetă. Astfel, chiar dacă pe etichetă scrie „fără GMS”, pot fi prezenţi alţi glutamaţi, care determină aceleaşi efecte nocive. Mai trebuie spus că după ce am ingerat acest glutamat sintetic, de obicei ni se face sete şi atunci industria care ambalează în bidoane de plastic (bisfenol A -alt stres chimic pentru corpul nostru!) ape minerale sau sucuri răcoritoare este deja lângă noi să ne satisfacă şi această nevoie (de fapt ne dezhidratează în timp cu efecte grave pentru sănătate, dar nu contează când trebuie să obţii profit!). Când am început să îl introducem în organism, creierul nostru îl vrea în continuare din ce în ce mai mult (excită continuu neuronii, dă dependenţă, adică stimulează nevoia de a cumpăra produsele care îl conţin, adică exact ceeace îşi doresc firmele din industria agro-alimentară). Mai precis glutamatul determină un flux mai mare de ioni de calciu la nivel membranar neuronal urmat de un aflux nejustificat de mare de radicali liberi ceeace duce la moartea neuronilor supraexcitaţi. Studiile au evidenţiat faptul că, după 15-30 de minute de la expunerea la o concentraţie crescută de glutamat (cel mai simplu, prin ingerarea de alimente care îl conţin), o parte din neuroni se umflă, luând forma unor balonaşe care încep să degenereze, timp în care se acumulează cromatină (substanţa de bază a nucleului celular care conţine ADN). În maxim trei ore, aceşti neuroni mor.  Încă de acum 25 de ani, dr. John W. Olney profesor la Departamentul de Psihiatrie al Şcolii de Medicină din cadrul Universităţii Washington, neurolog şi cercetător, una dintre cele mai renumite autorităţi în domeniul excitotoxinelor, declarase glutamatul de sodiu ca fiind toxic pentru creier şi pentru celelalte organe (el a afirmat că acesta produce în creierul cobailor adevărate “găuri”).

Dar noi avem în mod normat în “bagajul” de neurotransmiţători ai creierului nostru acest glutamat (ajută la transmiterea informaţiilor între neuroni), însă spre deosebire de cel industrial nu este toxic (creierul nostru poate secreta endorfine naturale de 200 de ori mai puternice decât morfina sau cocaina, dar acestea sunt produse în anumite condiţii şi nu sunt neurotoxice sau excito-toxice aşa cum sunt cele de sinteză). Marea majoritate a celulelor neuronale din anumite zone din creier sunt distruse înainte de apariţia oricărui simptom clinic de boală acută sau cronică. Un alt specialist de calibru a atras atenţia asupra pericolelor reprezentate de glutamat şi aspartam – a fost Dr. Rusell Blaylock  dar şi expertul Adrienne Samuels, doctor în medicină, psiholog şi cercetător ştiinţific. Un altul este şi doctorul în medicină Francis J. Waickman, deţinător al Premiilor Rinkel şi Forman, licenţiat în pediatrie, alergie şi imunologie, Dr. John R. Hain, medic licenţiat în patologie, biologul Bernard Oser, doctorul în medicină H.J.Roberts, specialist în diabet dar şi o mulţime de alţi specialişti care au atras atenţia asupra pericolului ingerării glutamatului.

Care sunt efectele Glutamatului monosodic?

Datorită excesului de neurotoxine, riscurile la care sunt expuşi bebeluşii, copiii, femeile însărcinate, bătrânii şi bolnavii cu probleme cronice de sănătate sunt imense. Dr Blaylock afirma: „Bolile neurodegenerative sunt legate de mercur, aluminiu, plumb, pesticide şi erbicide, dar modalitatea prin care acestea produc vătămări ale creierului este mecanismul excitotoxic. Suntem cu toţii expuşi la aceste toxine, iar când mai adăugăm şi glutamat şi alte excitotoxine în alimentaţie, procesul de toxicitate se accelerează. De aceea, doctorii nu pot explica o cauză a bolilor degenerative: pentru că ele nu au o cauză, ci mai multe. Când se realizează un studiu de caz pe o persoană bolnavă de Alzheimer, un medic spune că este vorba de intoxicaţia cu aluminiu sau mercur, un altul că este vorba de pesticide, altul de altceva, dar de fapt este acelaşi mecanism care se petrece. Toate acestea operează concertat, crescând activitatea imunitară a creierului, activând astfel excitotoxicitatea. De aceea toate aceste substanţe par să aibă legătură cu boala, pentru că toate acţionează în acelaşi fel asupra creierului.”
Consumul repetat şi îndelungat de alimente, care au în compoziţie aditivi obţinuţi pe cale sintetică, supune organismul la un adevarăt bombardament chimic care afectează şi creierul dar şi organele interne. Organul care însă ne apără de toate formele de agresiune fie biologică (viruşi, bacterii, paraziţi) fie chimică este sistemul imunitar. Pentru a ne apăra, acesta ajunge să producă anticorpi peste măsură, care pot ataca chiar structurile proprii (sistemul nostru imunitar “înnebuneşte” din cauza stresului chimic) aşa cum se întâmplă în cazul bolilor auto-imune extrem de greu de diagnosticat şi extrem de costisitor de tratat (profitabil însă pentru altă industrie – cea medicală). Dereglarea activităţii sistemului imunitar mai este urmată de apariţia şi proliferarea celulelor tumorale canceroase (limfocitele T killer imunitare sunt cele care zilnic ucid astfel de celule “defecte”).  Cele mai des întâlnite simptome generate de consumul de glutamat la nivel cardiac sunt:  aritmie,fibrilaţie atrială,tahicardie (palpitaţii), încetinirea ritmului inimii,angină pectorală,creşterea tensiunii; la nivel gastrointestinal: diaree, greaţă/vomă, crampe stomacale, colon iritat, hemoroizi, sângerări rectale; la nivel muscular: înţepături, dureri, slăbire; la nivel respirator: astm, respiraţie insuficientă, dureri în piept, iritarea nasului; la nivel uro-genital: dureri de prostată, dureri vaginale, urinare frecventă, urinare nocturnă; la nivelul ochilor: vedere înceţoşată, focalizare greoaie, presiune în jurul ochilor; la nivel neurologic: depresie, modificări de comportament, reacţii de furie, migrene, ameţeală, dezechilibru, dezorientare, confuzie mintală, anxietate, atacuri de panică, hiperactivitate, probleme de comportament, atenţie deficitară, letargie, somnolenţă, insomnie, paralizie, sciatică, vorbire inconsistentă, frisoane, pierderi de memorie; la nivelul pielii: crăpături, mâncărimi, leziuni bucale, paralizie parţială, uscarea gurii, înţepenirea feţei, înţepenirea limbii, cearcăne sub ochi.
Unde îl regăsim şi ce facem?

În iulie 1997, corporaţia Auxein (mai târziu cunoscută sub numele de Emerald BioAgriculture) a cerut aprobare de la EPA (Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA) să conducă un program experimental, de folosire a acidului glutamic liber sintetic, fără restricţie cantitativă, în/ sau pe vegetalele care urmau să fie puse în vânzare către populaţie. AuxiGro este un „stimulator de creştere” pentru recolte. Acidul glutamic liber prezent este transformat în acid gama-amino butiric (GABA) în vegetale, dar şi în corpul uman. La oameni, GABA stimulează în mod artificial glanda pituitară ca să producă hormoni de creştere. La vegetale are acelaşi rol, stimulând creşterea plantelor. Produsul stimulează producerea de GABA prin mitocondrii. Astfel, GABA deschide noi canale de nutriţie în pereţii celulelor, permiţând redistribuirea elementelor nutritive în diferite arii ale plantei. Dacă înainte eram îngrijoraţi din cauza hormonilor de creştere prezenţi în carne şi lapte, iată că acum avem o grijă în plus: “stimulatoarele de creştere” din vegetale.AuxiGro a pornit iniţial ca o substanţă ce cataliza creşterea şi dezvoltarea culturilor, dar apoi s-a observat ca insectele nu se atingeau de plantele stropite cu AuxiGro; prin urmare, compania a cerut patentarea produsului AuxiGro şi ca pesticid dar şi erbicid, iar mai apoi, ca fungicid. În septembrie 1997, EPA a aprobat cererea de a realiza programul experimental. În ianuarie 1998, EPA aproba cererea de a folosi fără restricţii acidul glutamic de sinteză sub forma de catalizator al creşterii şi dezvoltării plantelor. Astfel, EPA permitea companiei Auxein să folosească produsul AuxiGro, indiferent de cantitatea de acid glutamic de sinteză rămas în sau pe nuci, seminţe, cereale, fructe şi legume în momentul comercializării. Pulverizată peste recolte mai ales din avion, această toxină este susceptibilă de a fi inhalată, dusă de vânt la mari distanţe, în alte regiuni decât cele prevăzute de companie, de a intra în pământ şi de a contamina reţeaua de apa freatică. Salată verde, roşiile, cartofii şi alunele au fost printe primele vegetale vizate. În septembrie 2000, Auxein Corporation raporta că recoltele pulverizate cu AuxiGro includ: ţelină, castraveţii, fasolea, strugurii, ceapă, ardeiul gras, alunele, cartofii, căpşunele, roşiile şi pepenii verzi. Astăzi nu există recoltă care să nu fi fost aprobată spre „tratare” cu AuxiGro de către EPA. În decembrie 2000, compania Auxein depunea o petiţie în care cerea să se aprobe folosirea fără restricţii a acidului glutamic de sinteză în toate culturile şi pe toate produsele aflate sub jurisdicţia EPA. În iunie 2001 EPA aprobă petiţia. În 2004, Emerald BioAgriculture cerea aprobarea de a folosi AuxiGro ca dezinfectant, agent de deshidratare, fertilizator, fungicid, reglator de creştere pentru culturi. Interesant este că în anul 2000, catalogul de prezentare a produsului AuxiGro a firmei Auxein conţinea următorul avertisment: „PERICULOS PENTRU OAMENI ŞI ANIMALE DE CASA – ATENŢIE!”
În mai 1998, Institutul Naţional al Sănătăţii din SUA a ţinut un simpozion mondial intitulat Cascada de Glutamat: modalitate de declanşare a bolilor Sistemului Nervos Central. Medici, specialişti şi oameni de ştiinţă din întreaga lume au venit să discute efectele glutamatului asupra anumitor simptome şi boli. Mesajul central a fost că este nevoie de ajutorul companiilor farmaceutice (!!!) pentru a produce medicamente care să inhibe sinteza glutamatului în corp. Dar, Conform dr. Russell Blaylock, ultimele studii dezvăluie faptul că medicamentele care blochează receptorii de glutamat, administrate în paralel cu alte medicamente şi cu tratamentul chimioterapic, accelerează foarte mult dezvoltarea cancerului.

Dar până să luăm medicamente împotriva acestui glutamat, citim cu atenţie etichetele (eventual ne dotăm cu o lupă pentru că acestea se folosesc de o “şmecherie” pentru a nu încălca legea scriind informaţiile foarte mărunt, aproape ilizibil), şi când vedem glutamat nu le mai cumpărăm. Este singurul milloc de a determina/obliga industria chimică – motivată doar de profit cât mai mare să nu le mai producă. Cât timp vor exista cumpărători  vor exista şi producători iar sănătatea noastră a tuturor va fi din ce în ce mai şubredă. De asemeni, pentru a ne proteja marele nostru prieten din interior – Sistemul Imunitar şi pentru a-i oferi un instrument eficient pentru eliminarea deşeurilor chimice introduse în corp cu sau fără ştiinţa noastră, este obligatoriu să avem la îndemână pentru a ne hidrata apă pură (minim 8 pahare zilnic)– care poate scoate prin dizolvare o cantitate mai mare de deşeuri toxice decât apa minerală cea cu care ne-am obişnuit. A asigura organismului o apă corectă metabolic, preventivă dar şi curativă cum este apa pură, este un gest simplu, inteligent, responsabil şi mai ales ieftin. A prefera alimentele naturale, cât mai puţin tratate chimic înseamnă de asemeni a adăuga ani în plus de viaţă, înseamnă a contribui la falimentul acestei industrii chimice care nu are nimic de-a face cu sănătatea sau cu vindecarea noastră ci doar cu buzunarul nostru. Pentru că Dumnezeu ne-a dăruit şi ne-a lăsat nouă în grijă corpul nostru şi nu acestei “prea binevoitoare industrii a profitului”.

Cum ne protejăm de celulită

Cuvintele cheie în această problemă care afectează 98% din femei sunt „apă” şi  „detoxifiere”.  Detexifierea implică mai multe organe care au ca misiune eliminarea din organismul nostru a toxinelor sau deşeurilor metabolice acumulate şi acestea sunt colonul, rinichii, plămânii sau pielea.

Prin urmare trebuie să ne obişnuim să consumăm mai multe legume şi fructe în stare proaspătă (nu stoarse). Acestea ne oferă o importantă cantitate de apă corectă dar şi fitonutrienţi sau fibre care ajută la neutralizarea şi eliminarea toxinelor din organism. Ajutăm ficatul cu plante care susţin funcţia acestuia sau ajută la eliminarea depozitelor de gunoaie metabolice din celulele hepatice (ceaiuri de păpădie, măceş, ghimbir, armurariu, anghinare, etc).

Reducem aportul de dulciuri rafinate, concentrate (sucuri „naturale” sau acidulate, bomboane, prăjituri, paste). Excesul de zaharuri concentrate este transformat în trigliceride (grăsime) care sunt depozitate în adipocite (mărind volumul acestora de peste o sută de ori).

Ne hidratăm zilnic cu minim 8 pahare de apă. Bem un pahar mare de apă purificată osmotic seara înainte de culcare, unul imediat la trezire şi restul pe parcursul zilei după masă sau înainte cu jumătate de oră (apa băută în timpul mesei diluează sucurile digestive şi favorizează indigestia).
H2O Season 3 Mermaids Pictures, Images and Photos

Evităm fresh-urile, alcoolul, sucurile (conţin o mulţime de substanţe chimice sintetice pe care organismul nostru le simte cu papilele gustative dar nu le poate asimila), mezelurile, conservele, alimentele de tip fast-food sau junk-food.

Mâncăm lent, calm şi mestecăm mâncarea de cel puţin 20 de ori. Facem diferenţa între foame şi apetit (poftă).

Avem grijă să nu uităm că din ce în ce mai mulţi oameni (din cauza aromelor sintetice care au creeat confuzie în creierul nostru) confundă setea cu foamea. Foamea este un mesaj al corpului nostru care are nevoie de energie iar pofta sau apetitul este doar un capriciu stimulat de reclame sau de obiceiurile greşite creeate de o publicitate tot mai rafinată. Dacă avem un impuls de a mânca (mai ales dulciuri sau sucuri acidulate) de nereprimat, înseamnă că avem un comportament compulsiv (adică suntem dependenţi) şi în cazul acesta ar fi mai sănătos să bem un pahar mare de apă (s-ar putea să ne fie doar sete).

Respectăm perioadele de somn cu cele active. Nu ne culcăm mai târziu de orele 22 şi dormim minim 8 ore de somn. Nu uităm că slăbitul şi procesele de vindecare au loc mai ales în timpul somnului. Evităm în timpul somnului orice sursă de lumină iar veioza ar trebui să aibă culoare roşie pentru a stimula aşa numitul “somn de frumuseţe” (stimulează secreţia pe timpul nopţii a hormonilor de creştere numiţi şi “hormonii frumuseţii”).  Dimineaţa când ne trezim ar fi bine să ne expunem câteva minute corpul la soare pentru a stimula epifiza să secrete melatonina – un alt hormon extrem de important.

Reducem timpul petrecut în faţa televizorului sau calculatorului. Ne alegem 10 cărţi pe care ne-am dorit să le citim şi le aşezăm lângă pat, apoi ne propunem ca în următoarele luni să le citim. Este mai sănătos pentru creier decât statul şi privitul la un tub care nu ne oferă informaţii ci doar emoţii şi care ne consumă inutil energia mentală.

Renunţăm la obiceiul de a “ronţăi” câte ceva între mese (cu excepţia fructelor şi legumelor proaspete). Ne ridicăm de la masă uşor flămânzi (semnalul de saţietate – “sunt sătul” parcurge cei 60 de centimetrii dintre stomac şi creier cam în 15 minute!). Întrucât culorile stimulează pofta de mâncare, evităm să zugrăvim bucătăria în portocaliu şi folosim mai bine albastrul (farfuriile ar fi bine să aibă această culoare) care reduce pofta de mâncare. Această culoare ne ajută să ne săturăm repede.

Una dintre cele mai răspândite metode naturale de lupta cu celulita este mierea, cunoscută mai mult pentru beneficiile sale asupra sistemului imunitar (masajul cu miere).

Ne facem un program zilnic de 30 de minute fie de mers pe jos, fie de exerciţii care să implice acele zone unde sunt depuse cele mai multe grăsimi (şolduri, fese, talie, etc) pentru a “arde” excesul de ţesut adipos (evităm slăbitul brusc şi dietele dure care eliberează o cantitate mare de toxine acumulate şi care pot genera boli grave).

Nu uităm că acum avem la îndemână instrumentul cel mai sigur de evitare a apariţiei celulitei – apa purificată osmotic mijloc de prevenire dar şi de eliminare a toxinelor (în special pesticide) introduse din neştiinţă zilnic, an după an, în organismul nostru.

Adoptăm o atitudine mentală pozitivă indiferent de greutăţile pe care le întâlnim în viaţă.

Medicină pentru oamenii… mediocrii

Dr. Paulo Ubiratan, Porto Alegre, Rio Grande do Sul,
într-un interviu TV local, a fost întrebat despre mai multe sfaturi pe care întotdeauna le-a dat …
Matt Smith - The Eleventh Doctor Pictures, Images and Photos
Întrebare: exercitiile cardiovasculare prelungesc viata, nu?
R: inima ta a fost facuta pentru a bate un numãr de ori … Nu-ti irosi bataile cu exercitii. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii tale nu va va face sa trãiti mai mult: Asta e ca si cum ai spune ca se poate extinde durata vietii masinii dvs. daca o faceti sa mearga mai repede. Vrei sa traiesti mai mult? Ia un pui de somn!
Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Tu trebuie sã întelegi logistica eficientei … . Vaca ce manânca? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante.

Deci, o friptura nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã. Vrei sa manânci boabe? Mãnâncã pui.
doctor Pictures, Images and Photos

Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trage apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua!
Î: Care sunt avantajele unui program regulat exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere … sunteti bine!


Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! … Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea raman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtoare pen tru tine?
I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?

R: Categoric nu! Exercitarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune.
Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? ! E cacao! O alta legume! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit!

Si tine minte: Viata, nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sanatos, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia pe celalat drum – Bere într-o mânã – chips de cartofi în cealalta – mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând ca A MERITAT SA FACI CALATORIA!
Silly Dance Pictures, Images and Photos

D. P: Daca a umbla ar fi sanatos, postasul ar fi nemuritor …..! Balena innoata toatã ziua, mananca doar peste si apa si totusi e TARE GRASA..!

REMEMBER: Un iepure alearga, sare toata viata si traieste15 ani, broasca testoasã nu alearga NICIODATA si trãieste 450 de ani.

Vitamina C şi … puţină istorie

Legumele şi fructele proaspete au făcut parte din meniul de bază încă de la constituirea primelor comunităţi umane. Când s-a observat că acestea puteau preveni sau trata anumite afecţiuni s-au introdus şi în rândul leacurilor vindecătoare.
În anul 1536, exploratorul francez Jacques Cartier trimis de regele Francisc I în Canada să cucerească teritorii şi să aducă resurse visteriei Franţei, a observat că dacă administra un ceai preparat din ace de tuia marinarilor săi aceştia nu mai mureau de scorbut. El a învăţat să prepare acest ceai de la băştinaşii care trăiau pe malul fluviului Sf Laurenţiu.
În 1617, John Woodall primul chirurg numit al Companiei Britanice Indiile de Est, recomandă consumul lămâilor pentru prevenirea scorbutului. Se spune că America nu ar fi fost descoperită dacă marinarii nu ar fi cărat cu ei varză murată în butoaie care să îi ferească de scorbut.
În 1753, James Lind, chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice, publică un “Tratat asupra scorbutului”, în care recomandă marinarilor să consume citrice. Ca urmare abia din 1795, acestea vor deveni alimente standard pentru Marina Britanică.
În 1907, Axel Holst şi Theodor Frølich, doi biochimişti norvegieni, care studiau boala “beriberi” contractată la bordul navelor din Flota de Pescuit Norvegiană, au vrut ca un mic mamifer de teste să înlocuiască porumbeii pe care îi folosiseră. Au hrănit porcuşori de guinea cu hrana test, care produsese “beriberi” la porumbei, şi au fost surprinşi când a apărut, în loc, scorbutul. Până atunci, scorbutul nu fusese observat la nici un alt organism în afară de oameni, fiind considerat o boală exclusiv umană.
La începutul secolului XX, omul de ştiinţă polonezo-american Casimir Funk a condus cercetările în ceea ce priveşte bolile de deficienţă, iar în 1912 Funk a dezvoltat conceptul de “vitamine”, ca elemente componente ale hranei esenţiale sănătăţii. Apoi, din 1928 până în 1933, echipa de cercetători maghiară compusă din Joseph L. Svirbely şi Albert Szent-Györgyi şi, independent, americanul Charles Glen King, au izolat pentru prima dată vitamina C şi au arătat că este acid ascorbic.
În 1937 Albert Szent-Györgyi primeşte Premiul Nobel pentru descoperirea ciclurilor de reacţii ale acidului ascorbic, citric, fumaric,- aşa numitul ciclu Krebs.


În 1933-1934, chimiştii britanici Sir Walter Norman Haworth şi Sir Edmund Hirst şi, independent, polonezul Tadeus Reichstein, au reuşit să sintetizeze vitamina, fiind prima creată articifial. Acest lucru a făcut posibilă producerea industrială şi, în acelaşi timp, ieftină a vitaminei C.
Haworth a primit în anul 1937 Premiul Nobel pentru Chimie pentru munca depusă de el.
În 1934, compania farmaceutică elveţiană Hoffmann-La Roche a fost prima care a produs sintetic, industrial, vitamina C, sub numele de marcă Redoxon. În prezent China este principalul producător şi furnozor mondial de vitamina C sintetică datorită costurilor mai reduse dcât cele ale producătorilor europeni sau americani.
Majoritatea speciilor – fie plante fie animale, îşi sintetizaează, îşi produc în propriul organism necesarul de vitamina C. Acest lucru se întâmplă în rinichi- la reptile şi păsări, şi în ficat la mamifere şi la păsările care ciripesc. Peştii, liliecii dar şi oamenii nu mai pot să facă acest lucru din cauza inactivării unei gene care era responsabilă de producerea unei enzime necesare în cadrul procesului chimic de sinteză numită l-gulonolactonă oxidază – ultima din cele patru enzime care intervin în sintetizarea acidului ascorbic.
Cel mai mare consum de vitamina C are loc în organism atunci când acesta este stresat sau rănit. De exemplu o capră produce în mod normal circa 13000 mg de vitamina C pe zi şi până la 100 000 mg pe zi într-o stare de stres, atunci când e rănită sau bolnavă. La oameni cea mai mare nevoie de vitamina C o au indivizii stresaţi sau cei accidentaţi, traumatizaţi, aflaţi pe patul de spital. Un necesar crescut de vitamina C (de 2-3 ori mai mare) o au fumătorii care introduc în organism peste 7200 de substanţe chimice odată cu fumul inhalat (nici măcar una de vreun folos organismului) pentru că în organismul lor rezervele de vitamina C se epuizează mult mai repede decât la alţi indivizi (un fumător pierde de la o singură ţigară 25 – 100 mg vitamina C).
În organism vitamina C are rol în producerea colagenului printr-o reacţie de hidroxilare în ţesutul conjunctiv – o substanţă cu rol structural ce intră în compoziţia pielii, oaselor, mucoaselor, etc. Vitamina C este necesară pentru producerea în sistemul nervos (sau în glandele suprarenale) a celor mai importanţi neurohormoni – dopamina, adrenalina şi noradrenalina – presursori la rândul lor pentru ceilalţi neuromediatori care asigură funcţionarea structurilor nervoase.
Fără vitamina C nu poate fi sintetizată carnitina – substanţă foarte importantă pentru producerea energiei necesare tuturor organelor şi care are loc la nivelul mitocondriilor.
Vitamina C este unul din cei mai importanţi antioxidanţi care protejează ADN-ul de “hoţii” de protoni care sunt radicalii liberi.

Vitamina C cedează din structura ei chimică electroni -pentru a “potoli foamea” acestor substanţe periculoase foarte reactive şi distructive. Acestea intră în organismul nostru odată cu aerul poluat, odată cu apa poluată plină de sute de substanţe chimice periculoase (majoritatea insuficient sau deloc studiate) sau odată cu alimentele saturate cu aditivi, pesticide, arome sintetice, etc. Cercetătorii au afirmat că fiecare celulă din corpul nostru este agresată, “atacată” de peste 100 000 de radicali liberi într-o … secundă. De aceea organele în care găsim şi de 100 de ori mai multă vitamina C decât în restul corpului sunt şi cele mai importante – creierul (“regele organelor”), ochiul (vederea), hipofiza (“regina glandelor endocrine – primul ministru”), timusul (ministerul securităţii interne), tiroida (“ministerul economiei”), testicolul, ovarul (reproducerea), glandele suprarenale (“ministerul supravieţuirii”), plămânii (respiraţia), leucocitele (armata), pancreasul, ficatul (“ministerul chimiei”), intestinul gros (“gunoierul şef”), etc.
Vitamina C intervine în metabolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic şi a glucozei, contribuie la formarea anticorpilor şi interferonilor, are acţiune antiinfecţioasă scăzând durata “răcelilor” dar şi a altor boli, protejează contra apariţiei cancerului frânând formarea nitrosaminelor – agenţi cancerigeni care se constituie în timpul asimilării aminoacizilor – în stomac, sau are acţiune laxativă.
Vitamina C revigorează vasele sangvine, prevenind astfel tulburările cardiovasculare şi determinând reducerea crizelor de emfizem la fumători; facilitează absorbţia fierului, are o acţiune antihistaminică eficace în tratarea alergiilor şi benefică pentru victimele astmului bronşic şi, de asemenea, contribuie la înlăturarea stării de anxietate, oboseală, stres.
Deoarece este o vitamină hidrosolubilă (se dizolvă în apă) majoritatea legumelor vor pierde vitamina C din structura lor dar … aceasta se va regăsi în apa în care le-am gătit.

Problema este temperatura şi timpul, vitamina C fiind distrusă la o fierbere cu o durată mai mare de 3 minute astfel că este de preferat ca legumele să fie cât mai puţin fierte aşa cum procedează bucătarii chinezi sau japonezi. Apa pură cum este cea obţinută prin osmoză inversă este de preferat pentru gătit pentru că are o mare capacitate de dizolvare (în special pentru vitaminele hidrosolubile) şi îi lipsesc sutele de chimicale prezente în apa de la reţea sau freatică (acestea interacţionează chimic cu fitonutrienţii din legume alterându-i sau denaturându-i).

Otravurile de zi cu zi

Trăim în prezent într-o lume a excitoxinelor, cunoscute şi sub denumirea de „neurotoxine”, care afectează relaţiile noastre cu mediul înconjurător şi cu semenii noştrii. Practic ne-am creeat o lume populată de agenţi care declanşează cancerul- trăim în mijlocul acestor agenţi şi în preajma lor, îi bem, îi mâncăm, îi injectăm, îi aplicăm pe piele în mod constant.

Căminele noastre sunt pline până la refuz de formaldehidă,pe care o emană mochetele, mobilierul laminat, placajul, cleiul, perdelele, îmbrăcămintea sintetică, etc. Percloretilenul- substanţă folosită în curăţătoriile chimice, este o substanţă extrem de toxică. Masele plastice sunt un alt furnizor de substanţe toxice cancerigene. Vinilul este folosit la ţevile din PVC, jucării, recipiente, materiale de construcţie…

Consiliul de Apărare a Resurselor Naturale (Natural Resources Defense Council – SUA) confirmă că, în prezent, sunt lansate pe piaţă şi utilizate peste 85.000 de produse artificiale, multe din ele cancerigene sau care produc probleme ale sistemului nervos şi reproducător. Se estimează că tehnologia pusă la punct de om deversează anual în mediul înconjurător o cantitate de 2 720 000 000 de kg de substanţe chimice.

Balenele şi marsuinii se sinucid într-o proporţie mai mare ca niciodată; peştii mor peste tot pe glob, iar animalele sălbatice şi domestice suferă de malformaţii într-o proporţie nemaiîntâlnită vreodată. Fiecare individ uman, indiferent cât de bogat sau inteligent este, ingeră peste 50 de kg de substanţe chimice anual, inclusiv 10 tipuri de pesticide în fiecare zi.

Această cantitate este de-a dreptul insultătoare pentru sistemul nostru imunitar. Doctorul Samuel Ebstein este de 35 de ani profesor de medicină ocupaţională şi de mediu în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Illinois din Chicago; el este recunoscut ca autoritate internaţională în depistarea efectelor toxice şi cancerigene ale poluării mediului prin apă, aer şi locul de muncă, şi în depistarea substanţelor de contaminare din produsele de consum (alimente, cosmetice şi produse de curăţare a casei); preşedinte al Coaliţiei de prevenire a cancerului, el este şi autorul a 280 de articole ştiinţifice şi 8 cărţi, incluzînd „The Politics of Cancer Revisited”, „Programul de prevenire a cancerului” şi „The Safe Shoppers’ Bible”. În anul 1999, fiind invitat, a ţinut un discurs în Parlamentul Marii Britanii, cu referire la nevoia de prevenire a cancerului şi felul în care aceasta trebuie făcută, accentuînd asupra substanţelor toxice care ar trebui scoase în afara legii – prezente în locuinţe şi la locurile de munca. Cu toate că informaţia despre aceste chimicale periculoase e disponibilă de mai mulţi ani, ea nu a fost publicată încă în literatura medicală.

Dr. Ebstein a declarat că dintre cele 1000 de chimicale noi introduse pe piaţă anual, doar 12 sînt testate pentru efecte cancerigene. Deci care sînt acele substanţe de care trebuie să ne ferim? Cea mai mare atenţie a oamenilor de ştiinţă este concentrată acum asupra unui ingredient prezent în şampon, pasta de dinţi şi spumantul de baie: SLS, cunoscut şi sub numele de SDS, precum şi sub multe alte nume(90% of all commercial soap shampoos use a detergent called sodium dodecylsulfate (SDS) or sodium laureth sulfate (SLES) and/or sodium laurel sulfate (SLS) that can be retained in tissues up to 5 days even after a single drop).

Mai este şi SLES, cu acesta sînt create dioxinele, cei mai periculoşi agenţi potenţial cancerigeni din lume. (SLS has a tendency to react with other ingredients to form NDELA, a nitrosamine and potent carcinogen. Researchers actually estimate the nitrate absorption of one soap shampoo is equal to eating a pound of bacon! The FDA has recently warned shampoo manufacturers of unacceptable levels of dioxin in products containing SLES. SLS is a skin irritant that can penetrate and impair the skin barrier. SLS can also enhance the allergic response to other toxins and allergens per “Dangerous Beauty” by David Lowell Kern. We do not advise their use. Sodium Lauryl Sulfate(SLS) & Sodium Laureth Sulfate(SLES) Potentially, SLS is perhaps the most harmful ingredient in personal-care products. SLS is used in testing labs as the standard ingredient to irritate skin. Industrial uses of SLS include garage floor cleaners, engine degreasers, and car wash soaps just to name a few. Studies show its danger potential to be great when used in personal-care products. One study indicates that SLS is systemic, and can penetrate and be retrained in the eye, brain, heart, liver etc., with potentially harmful long-term effects. It could retard healing, cause cataracts in adults, and can keep children’s eyes from developing properly. Other research has shown that SLS and SLES may cause potentially carcinogenic nitrates and dioxins to form in shampoos and cleansers by reacting with commonly used ingredients found in many products. Large amounts of nitrates may enter the blood system from just one shampooing. SLES is the alcohol form (ethoxylated) of SLS. It is slightly less irritating but may cause more drying. Both SLS and SLES can enter the blood stream. They are used in personal-care products because they are cheap. A small amount generates a large amount of foam, and when salt is added it thickens to give the illusion of being thick and concentrated. Propylene Glycol Called a humectant in cosmetics it is really “industrial antifreeze” and the major ingredient in brake and hydraulic fluid. Tests show it can be a strong skin irritant. Material Safety Data Sheets (MSDS) on Propylene Glycol warn users to avoid skin contact as it is systemic and can cause liver abnormalities and kidney damage.)

Motivul pentru care SLS este atît de folosit e pentru că e ieftin şi deoarece o cantitate redusă amestecată cu sare de bucătărie produce multă spumă. Caracteristica profund riscantă este corosivitatea mărită, motiv pentru care e folosit în industrie la curăţarea garajelor, degresarea motoarelor, spălarea automobilelor etc.

Companiile care folosesc SLS în produsele lor avizează folosirea echipamentului de protecţie precum: cizme de cauciuc, mănuşi, măşti, ochelari de protecţie, pentru a se evita inhalarea, contactul cu pielea sau cu ochii, deoarece este toxic şi provoacă iritarea membranelor mucoasei şi a aparatului respirator superior. Vom continua prin a vă enumera simptomele expunerii: senzaţii de arsură, tuse, strănut, laringită, respiraţie rapidă (scurtă), dureri de cap, greaţa şi vomă. Jurnalul Colegiului American de Toxicologie a confirmat că SLS este frecvent utilzat în studiile clinice de iritare a ţesutului cutanat, cauzînd pierderea părului şi incapacitatea creşterii acestuia. Un studiu realizat în Germania dovedeşte că dacă se aplică SLS pe suprafaţa scalpului rezultă căderea părului, pentru ca acesta să crească din nou în 4 ani, căzînd apoi în 3 luni, pentru a recreşte în decursul a 4 ani. SLS permite părului să crească încet timp de 2 ani, şi apoi să cadă timp de 2 ani.

Dr. Greene, cercetător cu două doctorate la Colegiul Medical din Georgia, studiază efectele produse de SLS. Studiul dr-lui Greene aduce dovezi alarmante şi uimitoare cu privire la daunele produse de SLS. Acesta este rapid asimilat de ţesutul ocular şi retinut timp de 5 zile, influenţînd în special copiii, la care timpul de însănătoşire al corneei se extinde pînă la 10 zile (cu mult peste 2 zile la adulţi, în mod normal). Vă reamintesc ca SLS este absorbit nu doar prin contactul ocular, ci şi prin cel cutanat. Ochii umani se dezvoltă cel mai mult în primii 2 ani de viaţă, dar cu toate acestea ne expunem copiii la SLS, pînă şi adulţii sînt afectaţi prin apariţia cataractei. Să fie oare acesta motivul pentru care din ce în ce mai multe persoane poartă ochelari sau lentile de contact? Se ştie acum că SLS facilitează pătrunderea şi menţinerea nivelelor reziduale în creier, inimă, ficat şi plămîni prin intermediul şamponului sau săpunului în contact cu pielea, el afecteaza sistemul imunitar, cauzează separarea straturilor pielii şi inflamarea acesteia.

Afectarea este cumulativă, odată ce sistemul imunitar este afectat durează mult timp pînă la restabilirea acestuia, ceea ce poate duce la inhibarea apărării imunitare, cauzatoare de o vulnerabilitate mai mare faţă de viruşi şi bacterii. De aceea, fiind mai mereu suprasolicitaţi imunitar avem stări frecvente de oboseală. SLS se mai găseşte şî în alte produse de igienă personală cum ar fi săpunul de corp şi de faţă, loţiunile de curăţare a pielii, gelul de ras şi spumantul de baie (prin care poate provoca infecţia tractului urinar).

O altă problemă cu SLS este tendinţa de a reacţiona cu alte substanţe cum ar fi: TEA, DEA, uitaţi-vă pe etichetă după aceste substanţe, formaldehides, etc; un agent cancerigen e ca un minilaborator într-o sticlă. Dar de ce nu am auzit mai multe despre aceste efecte pînă acum? Trebuie să ţinem cont de faptul că producătorii acestor mărfuri au de cîştigat milioane de lire pe an. Precum în industria tutunului, care timp de zeci de ani a reusit să reziste, ei vin cu studii care să contrazică cele spuse de oamenii de ştiinţă precum dr. Greene.

După cum ştiţi, au trebuit să treacă 20 de ani pînă cînd companiile de ţigarete au pus atenţionarea asupra daunelor tutunului pe pachetele de ţigări. În SUA lucrul cel mai bun pe care îl poate face FDA (Administraţia SUA pentru droguri – The US Drog Administration) în ziua de azi este să-i oblige pe producători să pună atenţionări asupra efectelor pe etichetele anumitor produse. Desigur, acest lucru nu se întîmplă în Marea Britanie sau la noi.

În legătură cu atenţionările de pe etichete, iată un avertisment de pe o pastă de dinţi comercializată în SUA de către unul dintre cei mai mari producători de pastă de dinţi: „A nu se înghiţi. La copiii sub 6 ani, pentru a reduce riscul înghiţirii, folosiţi o cantitate redusă şi sub supraveghere pînă la obţinerea unui obicei corect de spălare. La copiii sub 2 ani cereţi avizul medicului, şi apoi sub aceasta: „AVIZ: A NU SE LĂSA LA ÎNDEMÎNA COPIILOR SUB 6 ANI, ÎN CAZUL INGERĂRII ADRESAŢI-VĂ MEDICULUI SAU CONTACTAŢI DE URGENŢĂ UN CENTRU DE CONTROL AL OTRĂVIRII“

Elisabeth Sword, directorul executiv al Organizaţiei Mediului de Apărare a Sănătăţii Copilului, declară: „Oamenii cred în mod eronat că dacă un produs apare pe piaţă este şi demn de încredere, altfel guvernul nu ar permite comercializarea acestuia, cum se întîmplă în cazul alimentelor“.

Dar să vorbim despre experienţe trăite de noi toţi şi care reprezintă răspunsuri la reacţii chimice, cum ar fi: strănutul după ce am mirosit un miros sau un spray deodorant, iritaţii în urma folosirii unui produs cosmetic, a unei loţiuni de corp, sau a unui şampon sau balsam; chiar mai frecvent, durerea de cap ce persistă după zugrăvit sau vopsit, sau folosirea unui covor nou.

Toate acestea sînt reacţii chimice la care sîntem expuşi fără să realizăm. S-a considerat mereu că bucătăria este cea mai periculoasă cameră din casă, deoarece aici se petrec cele mai multe operaţii cum ar fi tăiatul, operarea cu diferite mixere şi blendere, fierberea, prăjirea şi prezenţa obiectelor casabile. Însă privind din punctul de vedere al termenilor de sănătate şi conform statisticilor de rănire, baia este cea mai periculoasă cameră din casă. Institutul Naţional de Ocupaţie Siguranţă şi Sănătate din SUA a descoperit că dintre chimicalele folosite în produsele pentru igiena personală, 884 au fost raportate ca fiind toxice şi 125 ca fiind agenţi cauzatori de cancer, statistică surprinzătoare avînd în vedere că la începutul secolului cancerul era o boală rară.

În ziua de azi însă, se pare că o persoană din patru moare din cauza acestuia. Probabil că vă întrebaţi de ce este permisă folosirea acestor substanţe în produsele pentru igiena personală, şi ce au de gînd aceşti oameni să ne facă nouă, copiilor şi nepoţilor noştri? Cercetări făcute în Germania, Elveţia, Japonia şi SUA au evidenţiat că multe substanţe prezente frecvent în şampon, pastă de dinţi, creme de piele şi alte produse de igienă personală, pot duce la apariţia unor boli ale ficatului, plămînilor, inimii şi creierului, precum şi la chelire prematură, formarea cataractei, cancer de mediu („environmental cancer”), dermatite de contact şi afecţiuni ale ochilor la copii.

Majoritatea populaţiei nu are nici cea mai mică idee despre daunele aduse organismului prin folosirea zilnică a unor produse aparent în regulă.

Deci ce avem de făcut? Să achiziţionăm o apă de gură? Da, o apă de gură bună ar putea ajuta, însă este la fel de greu de găsit precum o pastă de dinţi bună. Majoritatea celor mai cunoscute ape de gură conţin un procent mai ridicat de alcool decît berea sau vinul, iar acest lucru poate fi periculos sau chiar mortal pentru copiii mici în cazul ingerării. Conform Asociaţiei de producere a medicamentelor fără prescripţie din SUA, majoritatea celor mai cunoscute ape de gură conţin între 12,5 şi 27% alcool („alcohol proofs – that’s 25 to 54% proof”)…

Cum ne apărăm de aceste substanţe toxice?

Iată câteve sfaturi:

- Trăiţi dacă se poate cât mai aproape de natură- departe de fabrici, linii de înaltă tensiune, trafic rutier intens

- Umpleţi-vă locuinţa cu plante vii!. Filodendronul de exemplu absoarbe din mediu formaldehida, amoniacul, benzenul, tricloretilenul, xilenul,etc purificând aerul.

- Spălaţi întodeauna fructele şi legumele înainte de a le consuma cu apă filtrată. Cele mai bune purificatoare de apă sunt cele care folosesc osmoza inversă. (Atenţie însă la ce firmă apelaţi; riscaţi să achiziţionaţi pe bani mulţi un veritabil focar de infecţie. Feriţi-vă de agenţii de vanzare agresivi, cereţi cât mai multe informaţii înaite de a cumpăra un astfel de produs).

Dacă nu aveţi apă purificată, folosiţi o soluţie de suc proaspăt de lămâie. Consumaţi mai multe fructe decât legume pentru că fructele au mai mulţi antioxidanţi şi astringenţi. Fructele au darul de a menţine sistemul limfatic curat, măresc rezistenţa celulelor, în special cele nervoase

- Când sunteţi la volan, tineţi închis sistemul de ventilare a aerului către exterior. Asiguraţi-vă că sistemul de evacuare a gazelor de eşapament nu are scurgeri.

- Folosiţi pentru igiena personală- săpun, şampon, doar produse 100% naturale. Orice produs aplicat pe piele ajunge în sânge, iar apoi la creier, rinichi, ficat, putând produce în timp probleme de sănătate. Este vorba de organismul dumneavoastră; când el cedează, nu mai este nimic de făcut.

- Evitaţi să gătiţi mâncarea- o omorâţi; dacă totuşi trebuie să gătiţi, folosiţi aburul şi nu foc asupra alimentelor; folosiţi numai vase de gătit din inox. -

- Consumaţi numai apă obţinută prin osmoză inversă- cea mai sigură apă din lume; nu o depozitaţi în ambalaje din plastic; are putere mare de absorţie şi poate atrage toxine din plastic.

- Beţi apă numai din pahare de sticlă; evitaţi paharele din plastic în special pentru băuturi calde sau fierbinţi.

- Evitaţi mişcarea în zone cu trafic intens. Alegeţi pentru plimbare zonele împădurite.

- Evitaţi cât mai mult lumina fluorescentă

– informaţii din acest articol au fost preluate din – Arta de a trăi – Magazin 2008 şi Robert Morse- Să trăim sănătos fără toxine.

6 vizitatori online acum
0 vizitatori, 6 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 10 la 12:30 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC