> News of the day <

La “piaţa sârbilor”

Fosta piaţă “a sârbilor” arată azi cu totul altfel decât o ştiam cu ani în urmă, adică aşa cum ar trebuie să arate o piaţă. Aici, pe timpurile alelalte, veneau sârbii să-şi vândă blugii, ţigările şi să plece acasă cu aproape orice – de la chibrite până la mălai şi ulei. Se trăia şi la … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Caise din Şimian în piaţa din Severin


În sfârşit avem o piaţă curată care arată a civilizaţie. Felicitări celor ce au perseverat în realizarea acesteia dar şi a celorlalte pieţe din Severin. Gata cu tarabele plouate, cu mirosurile de acru şi putred sau cu “înşirăturile” de pământ, resturi sau saci peste tot. Mai există problema “ţăranilor” care nu prea sunt ţărani, adică de fapt a preţurilor, dar poate că se va rândui şi asta cândva. E bine că tot făcând câte ceva bine, edilii noştrii capătă antrenament şi pe viitor or să mai facă poate şi alte fapte bune!…

Printre fructele aduse cu vaporul de pe continentele asiatice sau sud-americane, am descoperit caise culese chiar lângă noi, la Şimian.

Doamna Băzăvan ne-a povestit că şi-a trimis copilul la facultate să înveţe cum se face agricultură performantă pentru că şi noi putem cultiva ce pot aia de prin ţări străine. Lăudabil!

Românii însă încă preferă fructele aduse din lumea largă neavând habar că acestea sunt culese crude şi conservate/iradiate cu raze gamma pentru a nu se altera fiind extrem de perisabile.De ce nu se strică şi de ce nici muştele nu se aşează pe ele?Aţi văzut că fructele de import nu au miros? Oare de ce?

Acestea sunt nişte fructe omorâte spre deosebire de caisele acestea din Şimian care te îmbată cu parfumul lor.

Cuvântul “ecologic” e neputincios pentru a le descrie mai bine. Cel mai bine o fac ochii, gura şi nasul.

Obiceiuri greşite şi nesănătoase

Să bei apă minerală constant. Dintre toate componentele acestei soluţii apoase minerale, apa are cea mai MICĂ dimensiune. Restul “mineralelor” – foarte puţine – utile organismului dar din ce în ce mai  mulţi poluanţi care se acumulează în timp – toate de dimensiuni MARI, sunt “desfăcute” prin procese chimice electrolitice complicate, consumatoare de energie calorică, de proteinele transportor pentru a fi introduse în celule (3-13% max) sau eliminate spre organele de excreţie. Cea mai bună/sigură/sănătoasă apă recomandată de Agenţia de Protecţie a Mediului în august 2003 Congresului SUA, este apa purificată osmotic iar Apa de Rouă este o astfel de apă.

Spălatul mâinilor. Cu toţii mergem la market şi împingem in cărucior pe care l-au împins şi alţii, deschidem/închidem uşa unei toalete publice folosite şi de alţii, manevrăm bani pe care au pus şi alţii mâna, folosim mouse-ul sau tastatura (cele mai infestate instrumente din locuinţă), deschidem/închidem robinetul de la chiuvetă folosit şi de alţii, etc. Riscul de a ne îmbolnăvi este cu atât mai mare cu cât ne spălăm mai rar pe mâini sau înainte de a ne aşeza la masă.

S-a afirmat în dese rânduri că urina este sterilă şi este adevărat. Însă ea în toaletă dezvoltă floră microbiană iar când tragem apa fără să aşezăm capacul riscăm să ajungă stropi fie pe podea şi pe care să-i vehiculăm cu tălpile (de ce unii oameni au diverse micoze la picioare?) în alte locuri sau în pat, fie pe chiuvetă, robinete, periuţă de dinţi, săpun, etc. Spălatul pe mâini ÎNAINTE de a folosi toaleta este la fel de important deoarece înainte de a intra în baie, avem deja pe mâini microorganisme pe care le vom lăsa pe organele noastre genitale.

Să tuşim în mâini. Am fost educaţi să punem mâna la gură când tuşim sau strănutăm. Este bine pentru cei din jur dar până dăm mâna cu ei, sau până atingem o clanţă, un aliment sau orice alt obiect comun. Aşa putem transmite microbii ochilor care sunt extrem de sensibili şi care se infectează imediat. Dacă nu avem un şervet de unică folosinţă sau o batistă mai bine tuşim sau strănutăm pe braţ. Şi ne spălăm neaparat înainte de a ne “freca” la ochi.

Este mai bun săpunul lichid sau solid? Răspuns: cel lichid, deoarece pe cel solid se poate dezvolta floră microbiană infecţioasă. Ne spălăm mâinile cu acest săpun chiar dacă mai devreme am făcut baie animalului nostru de companie – aceste animale au o floră microbiană specifică pe care nu e bine să o introducem în corpurile sau pe mucoasele noastre.

“Luaţi de gustaţi!” suntem îndemnaţi de precupeaţă. Ea este interesată doar să vândă NU de sănătatea noastră. Fructele, legumele, brânza, etc nu se gustă la tarabă ci doar după ce au fost spălate de preferat cu apă purificată osmotic Dr Pro– singura care are capacitate de a extrage prin diferenţă de presiune osmotică şi o parte a pesticidelor cu care au fost stropite/conservate.
Tot din acelaşi motiv suntem îndemnaţi în supermarket-uri să gustăm monstre de mezeluri, iaurturi, brânză, etc. În aceste magazine circulă foarte multă lume încălţată (praf), care tuşeşte, strănută sau care trage pârţuri. Unii chiar ating monstrele apoi renunţă. Toate aceste microparticule invizibile ochiului nostru plutesc în aer şi ajung pe aceste monstre şi odată cu le în corpul nostru. Oferirea mostrelor “gratuite” are menirea de a stimula un sentiment de “vinovăţie” ulterior care are ca finalitate apariţia impulsului de a cumpăra şi creşterea astfel a vânzării acestor produse cu peste 90%.

Nu este sănătos să bem bere, suc, apă direct din cutie. Un studiu publicat recent afirmă că aceste capace de metal de la “doze” sunt mai contaminate decât capacul unui WC public.

Nu este sănătos să îmbrăcăm hainele sau încălţămintea altora mai ales pe celea de la second-hand. Sunt punct de plecare pentru multe boli în special de piele dar nu numai. Chiar şi hainele noi (mai ales cele care vin în contact cu zonele intime) trebuie spălate înainte de prima utilizare. Ele au fost cu siguranţă probate înainte de alte persoane, transportul nu este cel mai ermetic la praf, contaminanţi. Cele din materiale sintetice încă emană acei COV compuşi organici volatili (vopsele sintetice, înălbitori, tratamente chimice, etc) care pot pătrunde în piele şi de aici în restul organismului.

 

Cum ne protejăm de celulită

Cuvintele cheie în această problemă care afectează 98% din femei sunt „apă” şi  „detoxifiere”.  Detexifierea implică mai multe organe care au ca misiune eliminarea din organismul nostru a toxinelor sau deşeurilor metabolice acumulate şi acestea sunt colonul, rinichii, plămânii sau pielea.

Prin urmare trebuie să ne obişnuim să consumăm mai multe legume şi fructe în stare proaspătă (nu stoarse). Acestea ne oferă o importantă cantitate de apă corectă dar şi fitonutrienţi sau fibre care ajută la neutralizarea şi eliminarea toxinelor din organism. Ajutăm ficatul cu plante care susţin funcţia acestuia sau ajută la eliminarea depozitelor de gunoaie metabolice din celulele hepatice (ceaiuri de păpădie, măceş, ghimbir, armurariu, anghinare, etc).

Reducem aportul de dulciuri rafinate, concentrate (sucuri „naturale” sau acidulate, bomboane, prăjituri, paste). Excesul de zaharuri concentrate este transformat în trigliceride (grăsime) care sunt depozitate în adipocite (mărind volumul acestora de peste o sută de ori).

Ne hidratăm zilnic cu minim 8 pahare de apă. Bem un pahar mare de apă purificată osmotic seara înainte de culcare, unul imediat la trezire şi restul pe parcursul zilei după masă sau înainte cu jumătate de oră (apa băută în timpul mesei diluează sucurile digestive şi favorizează indigestia).
H2O Season 3 Mermaids Pictures, Images and Photos

Evităm fresh-urile, alcoolul, sucurile (conţin o mulţime de substanţe chimice sintetice pe care organismul nostru le simte cu papilele gustative dar nu le poate asimila), mezelurile, conservele, alimentele de tip fast-food sau junk-food.

Mâncăm lent, calm şi mestecăm mâncarea de cel puţin 20 de ori. Facem diferenţa între foame şi apetit (poftă).

Avem grijă să nu uităm că din ce în ce mai mulţi oameni (din cauza aromelor sintetice care au creeat confuzie în creierul nostru) confundă setea cu foamea. Foamea este un mesaj al corpului nostru care are nevoie de energie iar pofta sau apetitul este doar un capriciu stimulat de reclame sau de obiceiurile greşite creeate de o publicitate tot mai rafinată. Dacă avem un impuls de a mânca (mai ales dulciuri sau sucuri acidulate) de nereprimat, înseamnă că avem un comportament compulsiv (adică suntem dependenţi) şi în cazul acesta ar fi mai sănătos să bem un pahar mare de apă (s-ar putea să ne fie doar sete).

Respectăm perioadele de somn cu cele active. Nu ne culcăm mai târziu de orele 22 şi dormim minim 8 ore de somn. Nu uităm că slăbitul şi procesele de vindecare au loc mai ales în timpul somnului. Evităm în timpul somnului orice sursă de lumină iar veioza ar trebui să aibă culoare roşie pentru a stimula aşa numitul “somn de frumuseţe” (stimulează secreţia pe timpul nopţii a hormonilor de creştere numiţi şi “hormonii frumuseţii”).  Dimineaţa când ne trezim ar fi bine să ne expunem câteva minute corpul la soare pentru a stimula epifiza să secrete melatonina – un alt hormon extrem de important.

Reducem timpul petrecut în faţa televizorului sau calculatorului. Ne alegem 10 cărţi pe care ne-am dorit să le citim şi le aşezăm lângă pat, apoi ne propunem ca în următoarele luni să le citim. Este mai sănătos pentru creier decât statul şi privitul la un tub care nu ne oferă informaţii ci doar emoţii şi care ne consumă inutil energia mentală.

Renunţăm la obiceiul de a “ronţăi” câte ceva între mese (cu excepţia fructelor şi legumelor proaspete). Ne ridicăm de la masă uşor flămânzi (semnalul de saţietate – “sunt sătul” parcurge cei 60 de centimetrii dintre stomac şi creier cam în 15 minute!). Întrucât culorile stimulează pofta de mâncare, evităm să zugrăvim bucătăria în portocaliu şi folosim mai bine albastrul (farfuriile ar fi bine să aibă această culoare) care reduce pofta de mâncare. Această culoare ne ajută să ne săturăm repede.

Una dintre cele mai răspândite metode naturale de lupta cu celulita este mierea, cunoscută mai mult pentru beneficiile sale asupra sistemului imunitar (masajul cu miere).

Ne facem un program zilnic de 30 de minute fie de mers pe jos, fie de exerciţii care să implice acele zone unde sunt depuse cele mai multe grăsimi (şolduri, fese, talie, etc) pentru a “arde” excesul de ţesut adipos (evităm slăbitul brusc şi dietele dure care eliberează o cantitate mare de toxine acumulate şi care pot genera boli grave).

Nu uităm că acum avem la îndemână instrumentul cel mai sigur de evitare a apariţiei celulitei – apa purificată osmotic mijloc de prevenire dar şi de eliminare a toxinelor (în special pesticide) introduse din neştiinţă zilnic, an după an, în organismul nostru.

Adoptăm o atitudine mentală pozitivă indiferent de greutăţile pe care le întâlnim în viaţă.

Medicină pentru oamenii… mediocrii

Dr. Paulo Ubiratan, Porto Alegre, Rio Grande do Sul,
într-un interviu TV local, a fost întrebat despre mai multe sfaturi pe care întotdeauna le-a dat …
Matt Smith - The Eleventh Doctor Pictures, Images and Photos
Întrebare: exercitiile cardiovasculare prelungesc viata, nu?
R: inima ta a fost facuta pentru a bate un numãr de ori … Nu-ti irosi bataile cu exercitii. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii tale nu va va face sa trãiti mai mult: Asta e ca si cum ai spune ca se poate extinde durata vietii masinii dvs. daca o faceti sa mearga mai repede. Vrei sa traiesti mai mult? Ia un pui de somn!
Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Tu trebuie sã întelegi logistica eficientei … . Vaca ce manânca? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante.

Deci, o friptura nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã. Vrei sa manânci boabe? Mãnâncã pui.
doctor Pictures, Images and Photos

Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trage apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua!
Î: Care sunt avantajele unui program regulat exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere … sunteti bine!


Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! … Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea raman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtoare pen tru tine?
I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?

R: Categoric nu! Exercitarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune.
Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? ! E cacao! O alta legume! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit!

Si tine minte: Viata, nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sanatos, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia pe celalat drum – Bere într-o mânã – chips de cartofi în cealalta – mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând ca A MERITAT SA FACI CALATORIA!
Silly Dance Pictures, Images and Photos

D. P: Daca a umbla ar fi sanatos, postasul ar fi nemuritor …..! Balena innoata toatã ziua, mananca doar peste si apa si totusi e TARE GRASA..!

REMEMBER: Un iepure alearga, sare toata viata si traieste15 ani, broasca testoasã nu alearga NICIODATA si trãieste 450 de ani.

Vitamina C şi … puţină istorie

Legumele şi fructele proaspete au făcut parte din meniul de bază încă de la constituirea primelor comunităţi umane. Când s-a observat că acestea puteau preveni sau trata anumite afecţiuni s-au introdus şi în rândul leacurilor vindecătoare.
În anul 1536, exploratorul francez Jacques Cartier trimis de regele Francisc I în Canada să cucerească teritorii şi să aducă resurse visteriei Franţei, a observat că dacă administra un ceai preparat din ace de tuia marinarilor săi aceştia nu mai mureau de scorbut. El a învăţat să prepare acest ceai de la băştinaşii care trăiau pe malul fluviului Sf Laurenţiu.
În 1617, John Woodall primul chirurg numit al Companiei Britanice Indiile de Est, recomandă consumul lămâilor pentru prevenirea scorbutului. Se spune că America nu ar fi fost descoperită dacă marinarii nu ar fi cărat cu ei varză murată în butoaie care să îi ferească de scorbut.
În 1753, James Lind, chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice, publică un “Tratat asupra scorbutului”, în care recomandă marinarilor să consume citrice. Ca urmare abia din 1795, acestea vor deveni alimente standard pentru Marina Britanică.
În 1907, Axel Holst şi Theodor Frølich, doi biochimişti norvegieni, care studiau boala “beriberi” contractată la bordul navelor din Flota de Pescuit Norvegiană, au vrut ca un mic mamifer de teste să înlocuiască porumbeii pe care îi folosiseră. Au hrănit porcuşori de guinea cu hrana test, care produsese “beriberi” la porumbei, şi au fost surprinşi când a apărut, în loc, scorbutul. Până atunci, scorbutul nu fusese observat la nici un alt organism în afară de oameni, fiind considerat o boală exclusiv umană.
La începutul secolului XX, omul de ştiinţă polonezo-american Casimir Funk a condus cercetările în ceea ce priveşte bolile de deficienţă, iar în 1912 Funk a dezvoltat conceptul de “vitamine”, ca elemente componente ale hranei esenţiale sănătăţii. Apoi, din 1928 până în 1933, echipa de cercetători maghiară compusă din Joseph L. Svirbely şi Albert Szent-Györgyi şi, independent, americanul Charles Glen King, au izolat pentru prima dată vitamina C şi au arătat că este acid ascorbic.
În 1937 Albert Szent-Györgyi primeşte Premiul Nobel pentru descoperirea ciclurilor de reacţii ale acidului ascorbic, citric, fumaric,- aşa numitul ciclu Krebs.


În 1933-1934, chimiştii britanici Sir Walter Norman Haworth şi Sir Edmund Hirst şi, independent, polonezul Tadeus Reichstein, au reuşit să sintetizeze vitamina, fiind prima creată articifial. Acest lucru a făcut posibilă producerea industrială şi, în acelaşi timp, ieftină a vitaminei C.
Haworth a primit în anul 1937 Premiul Nobel pentru Chimie pentru munca depusă de el.
În 1934, compania farmaceutică elveţiană Hoffmann-La Roche a fost prima care a produs sintetic, industrial, vitamina C, sub numele de marcă Redoxon. În prezent China este principalul producător şi furnozor mondial de vitamina C sintetică datorită costurilor mai reduse dcât cele ale producătorilor europeni sau americani.
Majoritatea speciilor – fie plante fie animale, îşi sintetizaează, îşi produc în propriul organism necesarul de vitamina C. Acest lucru se întâmplă în rinichi- la reptile şi păsări, şi în ficat la mamifere şi la păsările care ciripesc. Peştii, liliecii dar şi oamenii nu mai pot să facă acest lucru din cauza inactivării unei gene care era responsabilă de producerea unei enzime necesare în cadrul procesului chimic de sinteză numită l-gulonolactonă oxidază – ultima din cele patru enzime care intervin în sintetizarea acidului ascorbic.
Cel mai mare consum de vitamina C are loc în organism atunci când acesta este stresat sau rănit. De exemplu o capră produce în mod normal circa 13000 mg de vitamina C pe zi şi până la 100 000 mg pe zi într-o stare de stres, atunci când e rănită sau bolnavă. La oameni cea mai mare nevoie de vitamina C o au indivizii stresaţi sau cei accidentaţi, traumatizaţi, aflaţi pe patul de spital. Un necesar crescut de vitamina C (de 2-3 ori mai mare) o au fumătorii care introduc în organism peste 7200 de substanţe chimice odată cu fumul inhalat (nici măcar una de vreun folos organismului) pentru că în organismul lor rezervele de vitamina C se epuizează mult mai repede decât la alţi indivizi (un fumător pierde de la o singură ţigară 25 – 100 mg vitamina C).
În organism vitamina C are rol în producerea colagenului printr-o reacţie de hidroxilare în ţesutul conjunctiv – o substanţă cu rol structural ce intră în compoziţia pielii, oaselor, mucoaselor, etc. Vitamina C este necesară pentru producerea în sistemul nervos (sau în glandele suprarenale) a celor mai importanţi neurohormoni – dopamina, adrenalina şi noradrenalina – presursori la rândul lor pentru ceilalţi neuromediatori care asigură funcţionarea structurilor nervoase.
Fără vitamina C nu poate fi sintetizată carnitina – substanţă foarte importantă pentru producerea energiei necesare tuturor organelor şi care are loc la nivelul mitocondriilor.
Vitamina C este unul din cei mai importanţi antioxidanţi care protejează ADN-ul de “hoţii” de protoni care sunt radicalii liberi.

Vitamina C cedează din structura ei chimică electroni -pentru a “potoli foamea” acestor substanţe periculoase foarte reactive şi distructive. Acestea intră în organismul nostru odată cu aerul poluat, odată cu apa poluată plină de sute de substanţe chimice periculoase (majoritatea insuficient sau deloc studiate) sau odată cu alimentele saturate cu aditivi, pesticide, arome sintetice, etc. Cercetătorii au afirmat că fiecare celulă din corpul nostru este agresată, “atacată” de peste 100 000 de radicali liberi într-o … secundă. De aceea organele în care găsim şi de 100 de ori mai multă vitamina C decât în restul corpului sunt şi cele mai importante – creierul (“regele organelor”), ochiul (vederea), hipofiza (“regina glandelor endocrine – primul ministru”), timusul (ministerul securităţii interne), tiroida (“ministerul economiei”), testicolul, ovarul (reproducerea), glandele suprarenale (“ministerul supravieţuirii”), plămânii (respiraţia), leucocitele (armata), pancreasul, ficatul (“ministerul chimiei”), intestinul gros (“gunoierul şef”), etc.
Vitamina C intervine în metabolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic şi a glucozei, contribuie la formarea anticorpilor şi interferonilor, are acţiune antiinfecţioasă scăzând durata “răcelilor” dar şi a altor boli, protejează contra apariţiei cancerului frânând formarea nitrosaminelor – agenţi cancerigeni care se constituie în timpul asimilării aminoacizilor – în stomac, sau are acţiune laxativă.
Vitamina C revigorează vasele sangvine, prevenind astfel tulburările cardiovasculare şi determinând reducerea crizelor de emfizem la fumători; facilitează absorbţia fierului, are o acţiune antihistaminică eficace în tratarea alergiilor şi benefică pentru victimele astmului bronşic şi, de asemenea, contribuie la înlăturarea stării de anxietate, oboseală, stres.
Deoarece este o vitamină hidrosolubilă (se dizolvă în apă) majoritatea legumelor vor pierde vitamina C din structura lor dar … aceasta se va regăsi în apa în care le-am gătit.

Problema este temperatura şi timpul, vitamina C fiind distrusă la o fierbere cu o durată mai mare de 3 minute astfel că este de preferat ca legumele să fie cât mai puţin fierte aşa cum procedează bucătarii chinezi sau japonezi. Apa pură cum este cea obţinută prin osmoză inversă este de preferat pentru gătit pentru că are o mare capacitate de dizolvare (în special pentru vitaminele hidrosolubile) şi îi lipsesc sutele de chimicale prezente în apa de la reţea sau freatică (acestea interacţionează chimic cu fitonutrienţii din legume alterându-i sau denaturându-i).

5 vizitatori online acum
0 vizitatori, 5 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 10 la 12:30 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC