> News of the day <

Apa – cel mai important element pentru sănătatea noastră

Dr. Gerald Pollack este cercetătorul discret care confirmă observaţiile lui Masaru Emoto cu privire la apă: apa are patru stări şi nu trei. A patra stare a apei este aceea de gel sau polimer sau apă structurată. Importanţa acestei descoperiri pentru sănătatea noastră este uriaşă. În august 2010 Profesorul Pollack m-a onorat trimiţându-mi o invitaţie … Read more

septembrie 2020
L Ma Mi J V S D
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930  

Ce mai mâncăm?

„Spune-le dar: deseară carne veţi mânca, iar dimineaţă vă veţi sătura de pâine”…a spus Domnul către Moise. Tot Dumnezeu îi spunea să înveţe poporul să mănânce proteinele şi dulciurile la mese separate    (tot El a interzis consumarea împreună, la masă, a laptelui şi a cărnii).

Carnea şi proteinele animale se consumă doar împreună cu legume fără amidon cum sunt salatele, varza, etc.

Proteinele animale (carnea) trebuie consumate o singură dată pe zi, iar cele vegetale( soia, fasole, mazăre), mai des. Carnea poate fi înlocuită cu succes de un kilogram de nuci şi seminţe crude pe săptămână, care nu numai că oferă TOATE proteinele şi grăsimile necesare, dar elimină şi pofta metabolică de carne, ouă, sau alte tipuri de proteine animale.

Când mâncăm glucide (carbohidraţi) nu este bine să consumăm şi proteine (nici un fel). Evităm combinarea a două tipuri de glucide la o masă; cel mai prost mic dejun este acela care conţine cereale îndulcite cu zahăr rafinat şi lapte pasteurizat şi eventual pâine cu dulceaţă. Stomacului îi trebuie 12 ore pentru a se reechilibra enzimatic după un astfel de meniu.  Glucidele (dulciurile) trebuie atent amestecate cu salivă pentru o bună digestie; nu este indicat să bem lichide atunci când mâncăm dulciuri, altfel în stomac ajunge o compoziţie diluată care în loc să fie digerată de enzima salivară numită ptialină, va fermenta cu consecinţe neplăcute pentru stomac, ficat (rezultă alcool!), sistemul nervos, etc.

Ar fi mai bine să mâncăm dimineaţa doar o masă pe bază de glucide iar seara pe bază de carne, adică exact aşa cum i-a recomandat Dumnezeu lui Moise. Grăsimile pot fi consumate împreună cu glucide, legume şi fructe. Evităm margarina şi uleiurile „hidrogenate”. Acestea pentru a fi digerate ar trebui să avem în stomav o temperatură de cel puţin 270 de grade celsius, ceeace este imposibil, ca atare ele nu pot fi digerate. Cele mai bune grăsimi sunt cele provenite din unt şi uleiuri vegetale presate la rece.

Cele mai sănătoase alimente…

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

1. Pepenele. Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturaleAre foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.

2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.

3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.

4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.

5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.

6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.

7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.

9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.

10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.

11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.

12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.

13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.

14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.

15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.

16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.

17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.

19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.

20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.

21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.

22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.

24. Păstârnacul. Stimulează digestia.

25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.

26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.

27. Mărarul. Ameliorează indigestia.

28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.

29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.

31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.

32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.

33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.

34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.

35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.

36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.

37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.

38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.

39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.

41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.

42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.

43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.

44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.

45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.

46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.

47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.

48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.

49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.

50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.

51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.

53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.

54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.

55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.

56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.

57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.

58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.

59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.

60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.

62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.

63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.

64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.

65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.

67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.

68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.

69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.

70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.

71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.

72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.

73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.

74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.

75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.

76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.

77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.

78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.

79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.

80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.

81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.

82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.

83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.

84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.

85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.

86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.

87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.

88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.

91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.

92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.

93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.

94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.

95. Prunele. Previn tromboza.

96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.

97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.

98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.

99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.

100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

Două vorbe despre corpul nostru

Dumnezeu a creat o formă fizică excepţională – corpul nostru, pe care ne-a dăruit-o să ne folosim de ea.


Corpul nostru nu este operă de artă menită să stea pe un soclu; este o unealtă, un instrument de care ne folosim în scurta noastră trecere pe Pământ. Cu el gândim, visăm, iubim, sperăm, muncim; din aceste motive şi din multe altele trebuie să avem grijă de el, mai ales că atunci când ne-am născut am venit pe lume fără “piese de schimb”.

Este alcătuit din 78-80% apă iar restul masă solidă. Există de exemplu în corpul nostru carbon cât să umplem câteva sute de creioane, la care se adaugă calciu, cam cât să putem “vărui” cuşca câinelui, sodiu, potasiu, clor, fosfor suficient pentru a crea 250 de chibrituri, cupru, zinc, fier, magneziu, mangan sau iod, destul zahăr pentru a umple un borcan; destulă grăsime pentru a face 7 bucăţi de săpun; destul fier pentru a face un cui; destul sulf pentru a deparazita un câine.

Partea solidă din corpul nostru este reprezentată de proteine, glucide şi lipide; toate acestea intră în corpul nostru odată cu mâncarea pe care o înghiţim. Se mai numesc substanţe organice deoarece se formează doar într-un corp viu.

Când aprindem o bucată de cărbune acesta se combină cu oxigenul şi emană energie sub formă de căldură; în interiorul organismului nostru glucidele sunt “arse” în prezenţa oxigenului adus de la plămâni de sânge, pentru a obţine energia necesară mişcării, gândirii, activităţii organelor interne.

Nu trebuie să ne purtăm urât cu corpul nostru; trebuie doar să îl îngrijim pentru a fi cât mai durabil.

Afinele – insulina vegetală

Antocianinele – care conferă culoarea albastră afinelor, sunt antioxidanţi foarte puternici

Se spune că piloţii britanici, în al doilea război mondial, consumau afine pentru a avea o bună vedere pe timp de noapte.

Afinele conţin fibre alimentare, antociani, proteine, grăsimi vegetale, vitamine, minerale coloidale (calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc, mangan, resveratrol, taninuri,etc).

Afinele şi …şobolanii

Şobolanilor le place să meargă pe ţevi sau prin spaţii înguste; vârsta unui şobolan se apreciază în funcţie de timpul cât îşi menţine echilibrul pe o grindă foarte îngustă şi viteza de deplasare. Un şobolan de 19 luni  (echivalent 70 de ani umani!) stă în echilibru 3 secunde faţă de unul “tânăr” care rezistă până la 15 secunde!…

După ce, timp de 8 săptămâni, şobolanilor bătrâni, li s-au administrat afine, performanţa lor a crescut la 11 secunde şi s-au orientat foarte bine şi în labirint! Studiul a fost efectuat de Universitatea Tufts din Boston.

Antocianidele care ne protejează sistemul nervos, se mai găsesc şi în cireşe, mure, zmeură, struguri roşii; în cazul diabeticilor, au crescut “producţia” de insulină cu peste 50% şi au ameliorat vizibil artroza.

Pterosilbenul aflat tot în afine scade colesterolul şi trigliceridele.

Afinele nu sunt doar un aliment “minune”; ele întârzie şi ne fac mai uşoară căderea de pe sârma pe care noi oamenii, dansăm azi.

8 vizitatori online acum
0 vizitatori, 8 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 12 la 02:13 am UTC
Aceasta luna: 57 la 09-20-2020 04:00 pm UTC
Acest an: 213 la 01-19-2020 01:26 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC