> News of the day <

Inaugurare Casa Muzeu Domnica Trop – Curtişoara

Marţi 20 septembrie 2011, orele 11.00, Consiliul Judeţean Gorj, Muzeul Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu” împreună cu editura B.D MEDIA, vă invită să participaţi la inaugurarea Casei Muzeu “Domnica Trop” în incinta Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtişoara. Evenimentul va fi onorat de participarea extraordinară a celebrei artiste Domnica Trop din Isverna care va … Read more

august 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

De ziua Imnului naţional


Ieri a fost ziua Imnului naţional. Prilej de a mai cheltui nişte bani pentru nişte vorbe vorbite.

Dincolo de vorbele alese şi scoase pe orificiul bucal rămâne realitatea reală – românii dorm pe ei şi nici măcar îndemnul Imnului lor naţional nu-i mai poate trezi. Indiferenţă, nepăsare, bârfă ieftină distructivă, nesimţire la tot pasul.

Ieri, la semaforul de la Traian unul a aruncat dintr-o maşina cântătoare cu două scaune joase şi fără tavan, şerveţelul cu care se ştersese la bot, ambalajul lucios în care fusese probabil ciocolată, doza de suc goală şi apoi chiştocul (ţigara pe jumate arsă), chiar când se făcuse verde semaforul. Am vrut să le adun şi să i le dau înapoi dar m-am gândit că nu se face să te-apuci să dresezi un animal deja bătrân şi nărăvit deoarece risipeşti nervi, timp, energie.

Cu ceva timp în urmă, un partid important a avut la Parlament un fel de adunare generală. Pregătiri minuţioase, invitaţi, etichete, abţipilduri cât cuprinde, televiziuni care transmiteau în direct fiecare pas călcat pe marmura lucitoare.

Muzică de fundal atent aleasă. Mărimile s-au pus pe scaunele de pe scenă, s-a cântat frenetic imnul partidului apoi “s-a pus” placa cu Imnul naţional.

Stânjeneala era evidentă iar mai marii partidului se uitau ba spre tavan,ba spre vârful pantofilor, ba la rever- aşteptând cu bucile strânse momentul încheierii ca să poată să-şi dea drumul spre noi la zâmbetele largi şi atent antrenate…

Cineva de la butoane a vrut să lase să mai curgă o strofă (probabil că aşa prevedea rânduiala), însă ca să nu fie urechiat ulterior s-a răzgândit şi a întrerupt momentul muzical naţional brusc, aproape evident precipitat.

Dar, vorbele astea sunt prea neputincioase faţă de “performanţa” maneliştilor care au prelucrat aşa cum se cuvine Imnul nostru naţional.

Fără număr, fără număr, fără număr, pe sistem!

Turbo…

Şişeşti – căpătâi de curcubeu


Îl sun pe prietenul Andar – Andrei Coptil –binecunoscutul artist plastic severinean şi ne dăm întâlnire pe terasa lui, ce dă spre Biserica de Carton, la o cafea amară. Vedem un excavator şi o maşină care cară de zor nişte pământ şi îl întreb dacă nu cumva e păcat ca, în timp ce bate clopotul şi vin oamenii la slujba de dimineaţă, utilajele să lucreze chiar pentru Biserică în sfânta zi de Duminică.

Andrei îmi spune că „nu nu-i păcat” şi după ceva tocmeală filosofică, ne hotărâm să-i facem o vizită prietenului nostru Titu Dinuţ de la Şişeşti.

- „Mergem să îl vizităm dar aducem şi un sac de lut ca să avem ce modela săptămâna viitoare”… Am apucat aparatul foto de curea, telefonul şi … pe cai.

Acasă la Titu Dinuţ, în locul unde altă dată zăbovise Nichita Stănescu, azi, se aflau alţi oaspeţi de seamă: Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Academicianul Mihai Cimpoi dimpreună cu alţi musafiri nu mai puţin importanţi. Domniile lor se vor afla pentru zilele următoare pentru o cură de linişte în staţiunea Bala – loc de bună re-creere fizică şi spirituală. „N-am venit să stau, am o mulţime de cărţi de corectat şi de terminat, iar aici lângă prieteni, mă simt liniştit” a spus domnul Academician Mihai Cimpoi, care a şi plecat spre cunoscuta staţiune de tratament şi recuperare.

După plecarea musafirilor, Titu Dinuţ ne-a invitat să vizităm Muzeul din cadrul şcolii Şişeşti. Aici am cules cu telefonul câteva imagini pentru ca toţi iubitorii de autentic, de istorie şi de frumos să le poată vedea.

Dar cel mai bine ar face să vină să vadă cu ochii lor şi mai ales să îl cunoască pe acest minunat, gingaş, fragil şi atât de inspirat OM: Titu Dinuţ.

După ce ne-a povestit pe îndelete o mulţime de taine (imaginile sunt doar o mică parte din povestea domnului profesor), acesta s-a scuzat şi a plecat întrucât aştepta vizita unui alt oasete nu mai puţin important: Profesorul universitar, academicianul Eugen Simion.

Titu Dinuţ – născut chiar în Şişeşti, profesor de limba şi literatura română la liceul din această comună – plină de istorie, membru al Uniunii Scriitorilor din România este autorul a numeroase cărţi („Comandirul”- povestiri istorice, „Capcanele”- roman, „Comoara lui Tudor” –roman, „Cât ai bate din amnar” – aforisme, „Fiul luminii” – roman, „Lăcrimaşul” – versuri, „Poteca din pendul” – versuri, „Năpârci albastre” – aforisme, „Şişeşti” –repere monografice, „Urciorul din Şişeşti” – versuri, „Estacada” – versuri. „Castelanii” –roman, „Viaţa sărind la gâtul întâmplării” – versuri, „Cronica şcolii din Şişeşti” vol I-II, „Baiadera şi arlechinul” – versuri, „ Coliba cu vampiri” – versuri, „Dalbul de pribeag” – versuri, „Mârzacul” – versuri, etc).

„Pentru Titu Dinuţ casa (părintescă) este spaţiu originar , vatră, spaţiu existenţial, unde-ţi duci veacul şi-ţi trăieşti destinul, dar şi spaţiu al Tainei fiinţiale, cu ascunzişuri mirifice”… – Academician Mihai Cimpoi.

Muşeţelul „doctorul”casei

Muşeţelul – Matricaria recutita, denumit şi romaniţă, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel,  mărul-cîinelui, muşeţel-de-câmp, romaniţă, romaşcă sau prin Transilvania românică este o plantă erbacee anuală, medicinală din familia Asteraceae, cu frunze divizate şi cu flori grupate în capitule terminale. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” = “mamă”, deoarece muşeţelul este utilizat în bolile mamelor şi ale femeilor în general. In vechile cărţi despre plante medicinale se poate citi că uleiul de muşeţel alungă oboseala membrelor, iar muşeţelul fiert în apă şi aplicat pe vezica urinară sau biliară bolnavă calmează durerile.


Creşte pe ogoare, soluri argiloase, câmpii, luminişuri, costişe, pe lanuri de cereale, câmpuri de porumb, trifoi, cartofi şi sfeclă. Această plantă valoroasă  este tot mai rară şi izgonită din ce în ce mai mult din cauza folosirii excesive a îngraşămintelor chimice şi a combaterii buruienilor prin erbicide.

Conţine uleiuri volatile, principii amare sesquiterpenice, tanin, flavonozide, cumarine, acizi polifenolicarboxilici, compuşi azotaţi (colină, stachidrină, betonicină, aminoacizi, lectine imunomodulatoare), poliine, oze, acizi organici – acinitic, malic, vitaminele A şi E, fitosteroli, (beta- fitosterol).
camoille flower Pictures, Images and Photos
Muşeţelul ne întăreşte, ne susţine, ne face capabili să depăşim momentele dificile. Aduce în viaţa noastră stabilitate, robusteţe, sănătate, confort, armonie şi o atitudine egală în confruntarea cu problemele cotidiene ale vieţii. Utilă mai ales celor care nu sunt iubiţi, hipersensibili (antialergic prin chamazulenă), celor care sunt furioşi pentru că nu se simt iubiţi (celor care se aprind din orice, celor inflamabili, capricioşi, schimbători, cu toane, griji sau care simt nevoia de ocrotire). Muşeţelul este util şi celor care se lasă absorbiţi de astfel de persoane capricioase (şi care afirmă că “sunt epuizaţi/goliţi energetic”).
Chamomiles Pictures, Images and Photos
Calmează, împacă, relaxează (antialgic, antispastic de tip musculotrop prin acţiunea sinergică a uleiului volatil, flavonelor şi cumarinelor şi bisabololului). Oblojeşte rănile, cicatrizant, epitelizant, antiulceros (stimulează sinteza de prostaglandine gastroprotectoare prin chamazulenă şi bisabolol din uleiul volatil). Destinde, domoleşte pornirile necontrolate, impulsive, înfocate (colagogcoleretic prin acizii cafeic şi clorogenic şi antitermic prin herniarină) aducând satisfacţie, echilibru, stăpânire, împlinire, mulţumire, capacitate şi putere de înţelegere. Aduce în suflet fericirea unui copil fără griji, candoarea purităţii, liniştea fiinţei dăruite Divinului.
chamomile flowers Pictures, Images and Photos
Medicul naturist Johann Kunzle relatează despre o femeie din sat, numită “vrăjitoarea muşeţelului” şi foarte căutată de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab să-şi recapete auzul, prăjind o ceapă-de-mare, Urginea maritima (care se cultiva în horticultură), în ulei de muşeţel şi picurând de mai multe ori uleiul cald în ureche.
Această „vrăjitoare” făcea să se mişte iarăşi membrele paralizate, cu ajutorul fricţiunilor cu ulei de muşeţel. Contra durerilor de ochi punea la fiert muşeţel în lapte şi îl aplica sub formă de comprese calde pe ochii închişi, care se şi vindecau curând.

Se mai administrează sub formă de gargară, ceai, comprese, clisme, băi genitale. Util mai ales în afecţiuni urinare, genitale, cutanate (eczeme, plăgi, iritaţii ale pielii, arsuri, înţepături de insecte) sau respiratorii (sinuzite, bronşite) sau oculare (conjunctivite, blefarite).

Mod de preparare şi folosire:
-prepararea ceaiului: se opareşte 1 linguriţă (cu vârf) de flori de muşeţel cu ¼ litru de apă purificată osmotic şi se lasă să stea puţin.
-adaos la baie: pentru băile în cadă se iau de 2 ori câte 2 mâini pline, pentru băile feţei şi spălatul părului câte 1 pumn plin de flori de muşeţel; cantitatea respectivă se opăreşte şi se lasă să „tragă”.
-comprese: ¼ litru de lapte în clocot este turnat peste 1 lingură (cu vârf) de muşeţel, se lasă să stea puţin, se strecoară şi se fac comprese calde.
-aburi de muşeţel: 1 lingură (cu vârf) de muşeţel este opărită cu 1 litru de apă purificată osmotic în clocot. Vaporii se inhalează stând cu capul sub un prosop

3 vizitatori online acum
0 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 7 la 12:08 am UTC
Aceasta luna: 13 la 08-08-2019 08:36 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC