> News of the day <

De ce nu se strică mierea nici după câteva mii de ani?

Pentru că n-are în compoziţie… apă – care să permită dezvoltarea microorganismelor. Albinele …ŞTIE!… http://www.realitatea.net/de-ce-rezista-mierea-mii-de-ani-fara-sa-se-strice-cercetatorii-au-in-sfar-it-raspunsul_1255146.html

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Cum sunt înşelaţi românii care cumpără apă minerală

Atenţie la ce beţi! Cum sunt înşelaţi românii care cumpără apă minerală

Mii de litri de apă minerală naturală (inclusiv de izvor) au fost retraşi de la comercializare de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în urma unor controale pe care le-au efectuat la mai mulţi operatori economici.

 

Inspectorii ANPC au controlat, în perioada 15 iulie – 2 august 2013, 845 de operatori economici (31 producători, 104 distribuitori, 668 magazine şi 42 staţii de distribuţie carburanţi), iar la 471 dintre aceştia au fost depistate deficienţe. Inspectorii au verificat modul de comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a apelor minerale naturale (inclusiv apele de izvor).
Cu ocazia controlului a fost verificată o cantitate de circa 7, 8 milioane de litri de apă minerală naturală şi apă de izvor, cantitatea identificată cu abateri reprezentând 832.000 litri (10,6 %).

Principalele aspecte constatate se referă la nerespectarea condiţiilor de depozitare şi păstrare indicate de producători (47 de firme), comercializarea de ape minerale naturale cu data durabilităţii minimale depăşită, parametri fizico-chimici neconformi cu cei declaraţi sau ambalaje deteriorate. De asemenea,  8,6 % din cantitatea de apă minerală naturală controlată prezenta deficienţe de etichetare, lipsa informaţiilor sau marcarea incorecta şi/sau incompletă a elementelor de identificare şi caracterizare, neoferindu-se consumatorilor informaţiile obligatorii, care să permită alegerea sortimentului dorit.
Comercializarea de ape imbuteliate in ambalaje deteriorateLipsa afisarii pretului pe produs si/sau a pretului pe unitatea de masura sau neafisarea acestora in mod vizibil, pentru apele imbuteliate comercializate

Au fost oprite definitiv şi retrase de la comercializare 2.052 litri de apă minerală naturală şi apă de izvor în valoare de 5.258 lei, pentru că care erau depozitaţi în condiţii improprii (temperatura peste cea impusă de producători şi sub acţiunea directă a razelor solare) sau erau expiraţi.
În urma acţiunii, s-a dispus şi oprirea temporară de la comercializare a cca. 830.000 litri apă minerală naturală şi apă de izvor în valoare de 759.367 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate
Totodată, au fost aplicate 486 de sancţiuni contravenţionale din care 284 de amenzi în valoare de 820.000 lei şi 202 avertismente.

Consumul mediu anual de apă minerală naturală din România este estimat la aproximativ 55 de litri, de trei ori mai mic decât al ţărilor precum Italia, Germania, Franţa, în pofida potenţialului ridicat al resurselor de apă minerală care plasează România pe unul dintre primele locuri din Europa, conform Patronatului Apelor Minerale Apemin.

patriotism local… mai există?

” Suntem aproape de finalizarea filmărilor pentru documentarul “Pe urmele tracilor”, un film care va răsturna, cu probe temeinice, ceea ce se știe la nivel oficial despre istoria antică a Europei.
Înainte ca Roma să ia ființă, înainte ca Grecia să înflorească, neamurile tracice au ocupat spații vaste din continentul european și și-au lăsat amprenta asupra întregii sale istorii… O istorie care ar trebui rescrisă!…
Și cum Forțele Celeste se arată a fi de partea noastră, acum două zile am reușit să-l surprindem pe Decebal, la Dunăre, în ipostaza perfectă – înconjurat de nori de furtună, cu fulgere care brăzdau cerul.. O imagine video ideală pentru genericul filmului! (asta o veți vedea doar în film)
Prin urmare, rămâneți aproape – lansarea oficială a filmului va fi pe data de 4 octombrie, în București.
Cei care doriți să susțineți financiar acest demers, o puteți face trimițând un SMS în valoare de 5 Euro + TVA, cu textul BUREBISTA însoțit de adresa dv. de e-mail la 7472, număr valabil în toate rețelele de telefonie mobilă. (Vi se va solicita un al doilea SMS, pentru confirmare, dar pentru acesta nu veți fi taxați).
În contul SMS-ului trimis veți primi, în cel mai scurt timp, cartea “Strămoșii noștri reali”, autor Gheorghe Iscru. Avem nevoie și de dumneavoastră pentru a reuși. Vă mulțumim tuturor!

http://danielroxin.blogspot.ro/2013/08/m-am-intalnit-cu-decebal-pe-malul.html

despre corupţie…

Ăsta-i un documentar fabulos!
Înţelege şi un copil de ce se-ntâmplă să n-avem bani pentru caietele copiilor sau pentru medicamentele ălor bătrâni…
Dincolo de vorbele chinuite, scremute, alese cu grijă, cerşetoare de voturi ale politicienilor sunt instituţiile bancare trans-naţionale care susţin Marea Corupţie Globală.
Un documentar despre sinuciderea noastră lentă!…
Lipseşte parcă ceva din el… Voi ştiţi?…

Despre delfini…

Am cunoscut la Bucureşti pe cel ce a creat primele dispozitive de comunicare cu delfinii – SECRETE MILITARE în SUA chiar şi azi!- dr Patrick Flanagan. Cu siguranţă doamna aceasta a colaborat cu el!

uite aici cele câteva minute pe care le-am trăit alături de unul din geniile în viaţă ale omenirii – Patrick Flanagan – participant activ la proiectele Geminni, Mercury şi Apollo care au dus primii oameni pe lună, decorat de Preşedintele SUA, directorul FBI, CIA, etc- consilier pentru securitate la Casa Albă şi NSA…

despre “învăţământ”…

Medicamente?…

Minţile lucide înţeleg că deşi există o explozie de medicamente (extrem de multe şi de scumpe) ele nu fac oamenii mai sănătoşi…
Şi-atunci minţile astea luminate vor medicamente mai … bune
Eu propun o … APĂ mai BUNĂ!
E ceva rău în asta?

“Nor informaţional”…

“Mediu de învăţare auto-organizat”… “Nor informaţional”…
“Cum pregăteşte şcoala de azi tinerii pentru ziua de mâine?” … Bună întrebare… Ar trebui pusă şi ăstora de la facultăţile din românica dragă unde ieşi cu nişte hârtii EXTREM DE SCUMPE, COMPLET INUTILE numite “Diplome de licenţă” sau “doctorat” (avem ai mai mulţi “doctori” pe metru pătrat din Europa în aproape orice dar şi cei mai mulţi analfabeţi!)…
Hmmm… trebuie să spun cândva mai multe despre cursul meu-ăla cu “apa şi vânzarea directă”. Înveţi multe chestii de bun simţ despre tine, despre sănătate şi câştigi şi ceva bănuţi… CURAŢI şi CINSTIŢI…
Omul acesta îşi susţine prezentarea cu nişte imagini filmate parcă de… mine!… “Amator” e puţin spus! Prietenii mei din televoziune m-ar fi desfiinţat pentru astfel de “cadre” însă ele sunt atât de utile… Totul i se iartă acestui om inimos!…

sexul de calitate!

A învinge…

“Îmi doream viaţa de dinainte…corpul de dinainte… fundul prăpastiei e locul perfect de plecare… nu mai conta pentru că mă ardea ceva pe dinăuntru…acuma ŞTIU că adevărata mea forţă n-a venit niciodată din trup…”…

O “poveste”

O “poveste” minunată:
“toată lumea din Reanimare aştepta fie să mor fie să fac pe mine… chirurgul a venit şi m-a şters la fund… mergi mai departe şi dă tot ce poţi… eşti VIU, asta e!”…
Un adevărat Poem de dragoste dedicat chirurgilor!…
Merită văzut, sunt doar câteva minute…

Încrederea…

Fix despre asta (ÎNCREDERE) vorbesc şi eu la cursurile mele de vânzare directă (alea cu purificatoarele de apă) atât de blamate de unii “oameni” superficiali care nici măcar n-au habar dacă-s vii.
Am scris destule întâmplări REALE cu de-ăştia şi despre cum s-au petrecut din lumea asta – o să scot o carte în curând “Vinutilii de pe strada mea” – poveşti fără tâlc…
Ăştia când îi întrebi dacă-s vii, se caută cu mâinile, se pipăie, se ciupesc de nas, ţipă şi-ncep să se… râdă!
Apoi înjură copios – nu contează pe cine, ce!…
“Oamenii nu mai consumă pentru a ţine pasul cu ceilalţi ca până acum… Oamenii consumă pentru a-i cunoaşte pe ceilalţi” – spune fata asta frumoasă şi deşteaptă… Minunat concept şi… profund!
Dar cum să-l faci înţeles ăstora de pe-aici care s-au specializat în sarcasm (nărav specific, comunistoid), hăhăială şi râgâială?…

Ben Goldacre

suntem “medicalizaţi”!!!…

despre moarte…

“Canarul de Apă”

“Canarul de Apă” – un dispozitiv pe bază de …lumină care-ţi spune dacă apa e curată sau nu…
Am şi eu unul asemănător TDS-metru care-mi spune dacă mai e ceva în pahar în afară de … apă!…

Inteligenţa înseamnă…pre-zicere!

Inteligenţa înseamnă…pre-zicere!
Pre-dicţiile creierului inteligent (neo-cortex-ul) stau la baza alegerilor înţelepte. Oamenii înţelepţi pot prezice viitorul (filmele astea pe care le-am văzut în ultimele ore cred că i-ar fi plăcut şi lu ga’riţa)…
Despre creier…

Despre idei parazite

Despre idei parazite care infectează (se autocopiază de la un individ la altul) şi controlează creierele majorităţii oamenilor… “Negândire în acţiune”… “Informaţii cu atitudine”…

Frumuseţea artei şi frumuseţea… ştiinţei…

Adevăr şi frumuseţe…
Imagini cu şi despre celulele noastre.
Ingredientul fizic (sau chimic) principal al acestora este… apa.
Animaţie medicală… Excelent filmuleţu’!

Stephen Hawking dixit:

Şi Odobleja?…

Creierul… îndrăgostit

fotografii de … poveste!

Mulţumesc!

despre vindecare…

despre miros şi parfumuri…

F A B U L O S !…

Bărbaţii se masturbează încă din perioada intrauterină!…

Apa…

Îmi place expunerea asta cu apa!
Tipul foloseşte un filtru de cărbune activ granular.
Mai bun decât filtrul acesta este însă purificatorul osmotic… tot POU! (aparii mei ştiu ce-i aia!)…

Cum mai gândeşte creierul…

Curs de vânzare…

O legendă vie a matematicii: Benoit Mandelbrot

Arta de a alege…

Un documentar excelent!
O cercetătoare nevăzătoare îmi confirmă ce mi-a spus nu demult, ga’riţa-n vis:
“Lasă-i moarti pe-ştia cu apa asta… Nu vor, nu vor… Apa asta-a-mata-i pentru-i de vin… mai pe urmă”…
Oamenii din fostele ţări comuniste au o mentalitate specifică, spune femeia aici în documentar.
Înţeleg acum mai bine reticenţa majorităţii concetăţenilor mei la “schimbarea apei”.
De fapt TOATE felurile de “ape” sunt pentru ei …UNA SINGURĂ!
“La ce dracu s-o schimb? Că vrei tu să vinzi nu ştiu ce filtre?”…
“Fie cum vrei tu… Fericirea (sau nefericirea) ta stă în alegerile tale” spun şi eu ca femeia asta…
Un alt film pe care am să-l folosesc în discuţiile cu cursanţii mei de la cursurile despre apă…

Sănătate sonoră…

“Urechile nu au pleoape… Urechile nu sunt făcute pentru auzit ci pentru ascultat.”

Rumi:

“Dincolo de “bine” şi de “rău” se găseşte un câmp. Ne întâlnim acolo”…

Sunetul Universului

“Nu există nici un locşor în Univers fără sunete”… mi-a spus prietenul de la schit.
“Universul are o coloană sonoră orchestrată de spaţiul însuşi. Spaţiul poate vibra ca o tobă”… spune fata asta în prezentare…
Fabulos!
Acu-nţeleg de ce prietenului meu de la schit îi plăcea toaca aşa de mult. Pentru că PRIN sunete, dincolo de ele (el ŞTIE!) este… Tăcerea.
“Micul adevăr e din cuvinte limpezi şi scânteietoare-n minte.
Marele-Adevăr este o mare de Tăcere cutremurătoare”… spunea şi Rabindranath Tagore…

“feliuţă” de … timp

excelentă prezentare!…

nici vinul nu mai e ce-a fost…

“Nici vinul cumpărat de la ţărani nu mai e ce-a fost odată, spun specialişii. Ca să îl ajute să fiarbă mai repede, îi adaugă zahăr. Pentru a se limpezi şi a nu-şi pierde culoarea, mirosul şi gustul, şi ţăranii adaugă vinului sulfiţi. Problema nu o reprezintă adaosul, ci faptul că nu se respectă indicaţiile şi dozajul…
Cinci sortimente de vin au fost examinate de laboratorul oficial al Uniunii Europene. Experţii au descoperit că, în loc de vin, sticlele erau umplute cu un amestec de apă, zahăr, alcool şi arome. Vinurile analizate au fost „Strămoşesc” şi „9 poloboace”, produse de SC Vinexport Trade Mark Focşani, „Perla Dunării”, produs de SC Vinton Galaţi, „Buchet”, produs de Casa de Vinuri Zoreşti Buzău, „Babanul”, produs de Murfatlar şi „Alb Nobil”, fabricat de SC Rom Cas SRL Dâmboviţa”…

http://www.evz.ro/detalii/stiri/ce-se-ascunde-in-vinurile-ieftine-1038107.html#ixzz2ctSjDkbZ

Alte mituri despre apa îmbuteliată…

Industria apei imbuteliate incepe din ce in ce sa castige teren in favoarea bauturilor la pet, fie ele carbogazoase ori nu. Este insa ea, atat de benefica, asa cum se spune? Iata adevarul adevarat!
Mitul numarul 1 – Apa imbuteliata este mai buna decat cea de la robinet
Nu in toate cazurile. Multe companii care comercializeaza apa plata, sustin ca ea provine din adancurile muntilor, sau din izvoare vulcanice, ceea ce nu este intotdeauna adevarat. De fapt, se pare ca 25-40% dintre surse, nu sunt la fel de exotice precums e vehiculeaza.
Alternativa la apa plata imbuteliata este cea de la robinet. Institutiile abilitate avizeaza calitatea acesteia, in conformitate cu legislatia si normele in vigoare. Acestea difera insa, de la tara la tara, si, din pacate, in unele cazuri, sunt destul de permisive.
Mitul numarul 2 – Apa purificata are gust mai bun
Apa cu adevarat pura, adica cea distilata, din care se elimina toate sarurile si mineralele, are gust salciu. Substantele care ofera gust bauturii de toate zilele, sunt sodiul, magneziul si clorurile care exista in aceasta. Exista insa si un element care denatureaza aroma apei imbuteliate – este vorba despre clor. Daca asezati sticla de apa plata in congelator, fara sa insurubati prea strans dopul, izul de clor va disparea in timpul noptii ca prin minune.
Mitul numarul 3 – Apa cu vitamine, minerale sau proteine este mai sanatoasa decat cea plata, traditionala
Realitatea este ca vitaminele, colorantii, proteinele si alte elemente aditionale adaugate in apa nu fac altceva decat sa intregeasca tabloul fals impus de strategiile de marketing. In plus, aportul de vitamine promis de produsele de acest tip, nu acopera nici pe departe nevoia zilnica a organismului.
Sticlele de apa despre care am vorbit mai sus contin si cantitati nejustificat de mari de zaharuri, precum si intensificatori aromatici – toate acestea nu fac altceva decat sa adauge calorii, mai multe chiar decat sucurile ditetice. In alta ordine de idei, cand vine vorba despre fluor si iod, apa de la robinet iese castigatoare in competitia cu apa la pet.
Lipsa unei cantitati suficiente de iod in organism, cauzeaza aparitia bolii numite gusa endemica. Gusa endemica este o afectiune recunoscuta in toata lumea, dar cu precadere in anumite zone, unde cuprinde un mare numar din populatie. Ea poate fi simpla sau complicata, cu anumite tulburari endocrine si/sau nervoase, cum ar fi surdo-mutitatea sau cretinismul. Daca iodul scade sub 5 micrograme la litru, poate surveni boala.
Mitul numarul 4 – Trebuie consumate pana la 8 pahare de apa zilnic
Acesta este cantitatea zilnica recomandata in cazul femeilor. Totusi, exista si o problema – 80% din fluidele consumate zilnic se asteapta sa fie abtinute din bauturi (apa, ceai, sucuri, cafea, etc) si restul de 20%, din alimente.
Dificultatea consta in putinta de a socoti gramajul bauturilor consumate, precum si a cantitatii de fluide obtinute din mancare. Chiar si asa, va fi nevoie sa mentineti un echilibru intre recomndarea medicilor si nevoile dumneavoastra. Asadar, daca simtiti nevoie sa beti mai multa apa, nu ezitati, pentru ca, pana la urma, organismul este cel care regleaza nevoile fiecaruia!
Mitul numarul 5 – Dupa antrenament intens, este mai buna apa imbuteliata
Numai in cazul depunerii unui efort iesit din comun, aceasta afirmatie este oarecum adevarat. Oarecum, pentru ca si mai bune sunt bauturile care contin electroliti (sodiu si potasiu), substante care sunt pierdute pe parcursul miscarii excesive. Fireste, acest fapt este valabil mai mult in cazul sportivilor. Daca insa va antrenati moderat, consumati apa simpla, pentru ca este numai buna!
Mitul numarul 6 – Apa la pet este buna pentru mediu, deoarece poate fi reciclata
Ar fi ideal, insa lucrurile nu stau tocmai asa. Costurile de productie de tip ecologic-friendly includ manufacturarea sticlelor, incarcarea lor, transportarea, dar si asezarea pe raft, ca sa nu mai vorbim despre marketing. In plus, intrunirea cerintelor de protejare a mediului, necesita suficient petrol cat sa ajunga pentru 100.000 de masini intr-un an. Din pacate insa, doar 86% dintre sticlele de plastic ajung in cosurile de gunoi special amenajate lor.

http://www.csid.ro/health/mituri-si-adevaruri-despre-apa-plata-2780380/

A “crede” şi … a”şti”…

“CREDEM că apa îmbuteliată este cea mai sănătoasă alegere, care ne măreşte vitalitatea şi ne aduce în organism cea mai curată apă disponibilă în mod curent.
ÎN REALITATE ea poate fi chiar dăunătoare sănătăţii. Potrivit unor studii, dacă apa stă mult timp în ambalajul PET, plasticul eliberează anumite cantităţi de substanţe chimice care trec în apă şi, apoi, în organismul uman. Cu cât petrece mai mult timp în PET, cu atât apa va avea un conţinut mai mare de substanţe nocive…
CREDEM că apa îmbuteliată are întotdeauna un gust mai bun decât cea de la robinet, deoarece conţine enzime care ne stimulează papilele gustative şi ne dau o senzaţie de prospeţime.
ÎN REALITATE lucrurile sunt mai nuanţate. Situaţia depinde foarte mult de sursa de apă din care se alimentează reţeaua publică şi de starea conductelor. Chiar dacă în România situaţia lasă mult de dorit şi multe oraşe sunt deficitare în această privinţă, în acele locuri unde autorităţile insistă pe respectarea regulilor sanitare, apa de robinet este chiar mai bună decât cea la PET…
CREDEM că apa îmbuteliată este ieftină şi uşor de procurat.
ÎN REALITATE apa îmbuteliată costă de la 240 la peste 10.000 de ori mai mult decât apa de la robinet…
CREDEM că apa îmbuteliată are un conţinut redus de substanţe chimice, mai ales de compuşi nocivi.
ÎN REALITATE, lucrurile iarăşi nu stau chiar aşa şi au fost situaţii în care anumite mărci sau loturi de apă la PET au avut probleme, chiar serioase, privind prezenţa unor germeni patogeni. În Statele Unite, de exemplu, apa îmbuteliată intră în categoria „alimentelor” şi este controlată pe baza standardelor Food and Drug Administration (FDA), în timp ce apa de robinet intră sub incidenţa Environmental Protection Agency (Agenţia de Protecţie a Mediului), care operează cu standarde mult mai stricte decât FDA, având drept rezultat o apă de robinet mai pură chiar decât cea la PET. Aproximativ o cincime din sortimentele de apă îmbuteliată din SUA au avut, în decursul timpului, probleme privind un conţinut mărit de substanţe nocive…
CREDEM că sticlele de plastic, binecunoscutele PET-uri nu mai reprezintă o problemă pentru mediu, deoarece sunt reciclate în proporţie tot mai mare.
ÎN REALITATE PET-urile reprezintă o problemă serioasă chiar şi în ţările care au sisteme bine organizate de reciclare a deşeurilor. În Statele Unite, de exemplu, aproximativ 4 miliarde de astfel de ambalaje ajung la groapa de gunoi în fiecare an, generând costuri de ecologizare de aproximativ 70 de milioane de dolari…
CREDEM că unităţile de îmbuteliat apa stimulează economia zonelor în care sunt amplasate şi creează locuri de muncă.
ÎN REALITATE corporaţiile multinaţionale cumpără dreptul de control şi exploatare a rezevelor subterane de apă, oriunde pot, iar industria de îmbuteliere pe care o susţin limitează ceea ce mulţi consideră ca fiind un drept inalienabil: accesul la o sursă de apă sigură şi necostisitoare. Apa mai este numită şi „aurul albastru al secolului XXI”. Urbanismul, poluarea, încălzirea globală şi creşterea populaţiei terestre transformă rapid apa potabilă într-o resursă tot mai disputată şi valoroasă.
Pe ansamblu, industria de îmbuteliere a apei creează puţine locuri de muncă, media pe plan mondial fiind de 24 de salariaţi pentru o unitate de mărime medie. În plus, sunt studii care demonstrează că, atunci când o fabrică de îmbuteliere se construieşte într-o localitate, majoritatea salariaţilor acesteia provin din afara comunităţii care şi-a cedat controlul asupra resurselor sale de apă, în schimbul promisiunii unor noi locuri de muncă…
CREDEM că apa pe care o cumpărăm la sticle provine din cele mai cristaline izvoare „din inima munţilor”, sau – cel puţin – din puţuri de mare adâncime, neatinse de poluarea lumii moderne.
ÎN REALITATE, autorii studiului citat în deschidere estimează că minimum 25% din apa îmbuteliată provine, de fapt, din reţeaua de alimentare, fiind cel mult tratată suplimentar, uneori. Chiar şi în SUA, unde a fost realizat studiul, sortimente de apă recomandată ca fiind „de izvor” sau „pură din inima gheţarilor” proveneau, de fapt, din puţuri urbane unele situate chiar în apropierea unor gropi de gunoi.
Nici România nu a fost scutită de astfel de incidente. În 2005, de exemplu, ANPC a închis mai multe fire din judeţul Braşov care vindeau apă de robinet pe post de „apă de izvor”…

apa…

În zona asta – plină se sfaturi docte, nu prea există studii legate de… apă…
E prea banală şi insignifiantă sau…

… “noi toţi minţim!”…

şi… iar despre creier!…

oxitocina…

oxitocina – “hormonul mângâierii”, “fidelităţii” şi acum iată, al “moralităţii” – un hormon care este stimulat de masaj şi … nu numai…

cele mai frumoase imagini pe care le-am văzut!…

traiul sănătos m-a omorât…

greşelile medicilor…

cum funcţioneşte memoria…

tartru dentar…

creierul văzut din interior…

minerale din apa de mare…

Apa bună de băut (corectă celular – adică sănătoasă) va fi din ce în ce mai greu de găsit.
Soluţia? Purificarea apei de reţea, a mărilor şi oceanelor prin osmoză inversă.
O mulţime de comunităţi din lumea largă deja fac asta!
Ce facem însă cu mineralele obţinute? În alte timpuri acestea au cauzat dispariţia unor civilizaţii (saraturarea solurilor prin irigarea excesivă cu apă hiperminerală complet diferită de apa de ploaie divină dătătoare de viaţă, purificată prin …evaporare).
Din nou… microbii sunt chemaţi în ajutor.
Ei transformă mineralele anorganice dizolvate în apa oceanului în minerale organice, vii, uşor asimilabile de fiinţele vii.
Un alt documentar interesant…

despre microbi… şi puţin despre…apă!

creierul…

… acceptarea conștiinței ca fenomen biologic…

Sankofa

Sankofa înseamnă “întoarce-te şi pricepe” sau “învaţă din trecut”…
… despre semne, simboluri, proto-scriere în Africa…

Alan Russell

Alan Russell, cercetător la granița dintre chimie, biologie și materiale avansate, studiază medicina regenerativă la Institutul McGowan pentru Medicină Regenerativă din cadrul Universitații din Pittsburgh. Acesta (împreună cu echipa sa) a reușit să determine regenerarea țesutului uman utilizând un proces inițial care transmite corpului semnale de auto-reconstrucţie. Iată explicațiile sale într-un scurt discurs marca TED:

sarcasm…

„ironia și sarcasmul sunt doar frustrare și invidie puse în cuvinte”
„a-l judeca pe altul mereu și mereu nu înseamnă decât a te judeca pe tine” – Cristiana Alexandra Levitchi -psihoterapeut și psiholog clinician
…”Din punct de vedere energetic, ironia, sarcasmul sunt energii dulci, tentante, care ne hrănesc și ne ajută să umplem golul interior, acel „ceva” care ne lipsește pentru a fi în pace și armonie cu noi înșine și cu lumea exterioară. Ironia, sarcasmul, bârfa sunt metode clasice de vampirism energetic. Este bine de știut pentru ca atunci când o facem să fim conștienți de ceea ce facem.
Dar acest mod de a umple golul interior funcționează numai pentru o vreme. Dacă suntem suficient de sinceri cu noi înșine putem recunoaște măcar singuri în fața oglinzii că droguri precum ironia și sarcasmul nu ne vor ține la infinit departe de ceea ce negăm ca și conținut interior. Le-am numit droguri pentru că exact așa funcționează, dau dependență”…

http://adinaamironesei.blogspot.ro/2012/11/despre-ironie-si-sarcasm-despre-dreptul.html

Cel mai fericit om din lume – Matthieu Ricard.

Acesta s-a specializat în biochimie la Institutul Pasteur, dar a „părăsit” știința alegând să se mute în Himalaya și să devină un călugăr budist. În acest mod și-a propus să studieze fericirea, atât la nivel uman de bază și ca subiect de studiu din punct de vedere științific.

Cu Vilayanur Ramachandran despre creier…

Revista Time l-a inclus pe Vilayanur Ramachandran în topul 100 al celor mai influente persoane din lume, iar Richard Dawkins l-a numit “Marco Polo al neuroștiinței”…

din nou despre creier…

vorbe…

Buddha:
„Nu credeţi în buna credinţă a tradiţiilor, chiar dacă datează de generaţii şi sunt larg răspândite. Nu credeţi un lucru numai pentru că mulţi alţii vorbesc despre el. Nu credeţi în bunele intenţii ale înţelepţilor din vremurile trecute. Nu credeţi în ceea ce v-aţi imaginat, sugestionându-vă că un zeu a fost sursa voastră de inspiraţie. Nu credeţi în autoritatea maeştrilor şi a preoţilor. După ce examinaţi totul, credeţi numai în ceea ce aţi verificat şi experimentat singuri şi consideraţi a fi rezonabil după felul vostru de a fi.”

Creeaza-ti ziua! from Adina A. on Vimeo.

umbra…

MARIANNE WILLIAMSON:
“De multe ori, noi ne temem să ne privim umbra în faţă, pentru a evita astfel ruşinea sau stânjeneala care însoţesc de regulă recunoaşterea unei greşeli. Ni se pare că dacă ne vom privi prea direct, vom fi expuşi în toată goliciunea noastră. Nu dorim să ne privim în faţă umbra, întrucât ne temem de ceea ce am putea găsi aici. În realitate, singurul lucru de care ar trebui să ne temem este ignorarea umbrei, întrucât exact acest lucru o alimentează. Odată, am privit în faţă un aspect al fiinţei mele pe care l-am evitat foarte mult timp, întrucât mi se părea prea dureros. Când am făcut-o, am trăit o surpriză neaşteptată. În loc să simt că mă detest singură, am fost inundată de un val de compasiune, întrucât am înţeles câtă durere aş mai fi experimentat dacă aş fi continuat să îmi ignor acel aspect.”

Efectul Umbrei (film documentar) from Adina Amironesei on Vimeo.

despre frică…

vorbe…

“A ne pune unii pe ceilalți sub lupă și a ne vâna defectele reciproc este un comportament care nu poate să ducă decât la a ne îndepărta unii de ceialți și mai mult și cred că din acest punct de vedere lumea în care trăim este deja…abundentă.
Ce naște acest tip de vampirism la nivel media? Pe plan mondial zeci, probabil chiar sute de tipuri de emisiuni TV sunt bazate pe vânătoarea de defecte, chiar dacă asta nu e mereu la vedere sau nu se face chiar…pe față. Culmea e că aceste emisiuni sunt cele mai de succes având rating-ul cel mai mare. Așa s-a ajuns ca acest gen de alimentare energetică să devină un sport foarte practicat la tv dar și în ziare, cele de cancan fiind singurele care nu-ți fac probleme legate de supraviețuirea pe piață. Bineînțeles că aceste emisiuni au dus la educarea noilor generații în acest spirit.
În mediul virtual se știe că cele mai de succes articole sunt acelea care pun la zid diverse persoane. Cu cât mai cunoscută persoana și cu cât mai virulente criticile sau defectele vânate (mai mult sau mai puțin închipuite) – cu atât mai mai viral devine articolul. Este o pofta nebună de a dărâma imagini (link) și de a pune la pământ oameni fără să conteze dacă au adus în esență valoare societății prin ceea ce au creat”… Adina Amironesei

http://adinaamironesei.blogspot.ro/search/label/atacuri_energetice

vorbe…

…”Este evident că majoritatea oamenilor care obișnuiesc să-i descurajeze pe cei din jurul lor, cei care se autodenumesc “realiști”, nu sunt neapărat conștienți că fură energie de la cei pe care îi descurajează…
… îi descurajăm pe ceilalți pentru ca nu cumva ei să “ne-o ia înainte” în vreun fel, ca nu cumva să facă ce noi nu suntem în stare să facem sau pur și simplu să ne demonstreze că ceva este posibil atunci când noi credem că e invers”…

Dumitru Constantin Dulcan

„Noi judecăm lumea după aparențe. Științele de ultimă oră ne arată însă că lumea nu se reduce numai la capacitatea noastră de percepție. Dincolo de capacitatea minții noastre există multe alte dimensiuni. Asta spune fizica cuantică și psihologia transpersonală.” – Dumitru Constantin Dulcan

Dimensiunea spirituala a Universului (Dumitru Constantin Dulcan) from Adina A. on Vimeo.

vorbe…

“Să presupunem că Moise, Buddha, Iisus, Mohamed nu au existat, că nu au existat Vechiul Testament, Cabala, Noul Testament, Coranul, imaginează-ți că nu exista clarvăzători, profeți, vindecători și că nu există decât știința secolului XXI. Ar ajunge știința de una singură, în încercarea ei de a înțelege originea și evoluția armoniei universale incluzând viețile noastre individuale, ar ajunge totuși știința la concluzia că există un principiu ce ghidează, organizează și determină, adică G.O.D. (Dumnezeu)?Răspunsul meu după 20 de ani de cercetare la Universitatea Yale și aici, răspunsul este: Da! Acest principiu (Dumnezeu) există! Ca să poți cuprinde cu adevărat ce este această inteligență creatoare, îți trebuie ceva îndeajuns de „mare” încât să cuprindă fizica cuantică, fizica newtoniană, teoria stringurilor și toată fizica ce ar urma după acestea.” – Gary Schwartz

Ceva necunoscut face ceva… from activist on Vimeo.

despre moarte…

… alte câteva vorbe despre moarte spuse de neşte oameni de ştiinţă…

FALSA PLECARE from Kamala Queen on Vimeo.

“Orbire intenţionată!…

O altfel de definiţie a Sfintei Ignoranţe cunoscută şi sub termenul de “prostie”…
Hmmm… Oare pe la noi or fi din ăştia?…
…”Se mai folosea în cantităţi mari la acoperişuri, pentru izolaţie, ca să menţină căldura în case în iernile lungi din Montana.
Vermiculita se găsea pe terenurile de joacă. Pe terenul de fotbal. Pe patinoar. Ceea ce avea să afle era că vermiculita e o formă extrem de toxică de azbest.
Când şi-a dat seama despre ce era vorba, a început să spună tuturor ce se întâmplase, ce păţiseră ai ei şi cei pe care îi văzuse cu măşti de oxigen în case după-amiază. A fost uimită.
S-a gândit că dacă vor afla, vor face ceva, când, de fapt, nimeni nu vroia să ştie.
Devenise atât de agasantă cu insistenţele ei de a povesti vecinilor, prietenilor şi altora din comunitate, încât câţiva s-au adunat şi au făcut un abţibild, pe care şi l-au lipit mândri pe maşini, cu textul: „Da, sunt din Libby, Montana, şi nu am azbestoză.”
Gayla nu a renunţat. A continuat să cerceteze. Apariţia Internetului a ajutat-o. A vorbit cu toţi care o ascultau. Şi-a susţinut cauza până când un cercetător a venit în oraş studiind istoria minelor din zonă. I-a spus şi lui povestea şi, ca toată lumea, nici el n-a crezut-o, dar, întors la Seattle a făcut propria cercetare şi şi-a dat seama că ea avea dreptate.
Galya avea un aliat.
Cu toate astea oamenii încă nu vroiau să ştie.
Spuneau: „Dacă ar fi fost atât de periculos ne-ar fi spus cineva.” „Dacă din cauza asta mor toţi, doctorii ne-ar fi spus.” Cei obişnuiţi cu munca grea spuneau: „Nu vreau să fiu o victimă. Nu se poate să fiu eu victima, şi fiecare meserie are riscurile ei.”
Gayla a continuat şi până la urmă a reuşit să aducă agenţii federale în oraş să-i monitorizeze pe locuitori – 15.000 de oameni – şi au descoperit că rata mortalităţii era de 80 de ori mai mare decât oriunde in SUA. Asta se întâmpla în 2002 şi nici atunci nimeni nu s-a găsit să-i spună: „Gayla, caută şi pe locurile de joacă unde se zbenguie copii. E tapetat cu vermiculită.”
Nu era vorba de ignoranţă. Era orbire intenţionată.
Orbirea intenţionată e un concept legal definit ca: informaţia pe care ai putea-o cunoaşte şi pe care ar trebui s-o cunoşti dar reuşeşti cumva să n-o afli…
Alegi să nu ştii. E foarte răspândită în zilele noastre.
O observi la bănci, când mii de oameni au oferit credite celor care nu şi le permiteau.
Se vede în bănci, când dobânzile au fost umflate toţi ştiau ce se întâmplă, dar toţi au ignorat studioşi.
Vezi asta la Biserica Catolică, unde zeci de ani s-a ignorat abuzul copiilor. Poţi vedea orbire intenţionată în escaladarea războiului din Iraq.
Există orbire intenţionată la scară impresionantă, dar şi la scară mai mică, în familii, în case şi în comunităţi, dar în special în organizaţii şi instituţii. Companii cercetate pentru orbire intenţionată pot fi întrebate: „Există probleme la muncă pe care oamenii se tem să le discute?”
Când cercetători au efectuat asemenea studii în corporaţiile din SUA au văzut că 85% din oameni răspun „Da”. 85% ştiu că e o problemă dar nu spun nimic.
Când am refăcut studiul în Europa cu aceleaşi întrebări, am găsit acelaşi rezultat. 85%.
E cam multă linişte. Multă orbire.
Interesant e că dacă mă duc în companii din Elveţia ei zic că asta le e specific doar lor. În Germania – „O, da, asta e boală nemţească.” În Anglia: „Da, englezii lasă de dorit aici.” Adevărul e că ţine de natura umană. Cu toţii suntem orbi intenţionat în anumite situaţii.
Cercetările arată că unii orbesc intenţionat de frică.
Le e teamă de urmări.
Unii sunt orbi deoarece cred că e inutil să observi ceva.
Oricum n-o să se schimbe nimic.
Dacă protestăm împotriva războiului din Iraq nu se schimbă nimic.
La ce bun?
Mai bine mă fac că nu văd”…

Leac la obezitate

Despre „arta” măgulirii şi linguşirii…

În 1752 contele de Chesterfield – un aristocrat englez din Derbyshire îi scria fiului său: „orice femeie poate fi infailibil cucerită prin toate felurile posibile de complimente”.
Spre deosebire de primate, unde indivizii se curăţă cu rândul înlăturându-şi păduchii, pielea moartă sau alte insecte, oamenii în locul mâinilor care mângâie pielea folosesc cuvintele care dezmiardă orgoliul.
Fără să divagăm inutil, amintim doar două din cele mai folosite strategii/”capcană”: prima- „autodevalorizarea” – când linguşitorul spune lucruri negative despre el, îşi minimizează realizările, responsabilitatea succesului pentru a-l face mai important pe cel vizat sau îşi ascunde talentele şi
a doua- „promovarea celuilalt” când îl alintă/laudă cu expresii pozitive pe cel vizat.
Când flatează pe cineva, linguşitorul are de obicei grijă să fie singur cu „ţinta” întrucât martorii – neutrii de regulă, „se vor prinde” de trucurile acestuia şi îl vor ridiculiza mai ales dacă are vreun „interes”.
Alte trucuri/curse folosite de specialistul în „arta măgulirii”
Pentru a nu stârni suspiciuni, în loc să facă o favoare (care ulterior justifică o contra-favoare pe baza „legii reciprocităţii”) mai bine face un compliment (minimizare).
Laudă doar o anume idee sau o anume formulare şi nu întregul discurs al şefului (diluarea complimentului).
Ştie nu numai cum să flateze ci şi în ce zonă emoţională persoana vizată este mai sensibilă (selectarea laudelor).
Pentru a nu fi descoperiţi, trucurile folosite de aceşti maeştrii ai disimulării sunt nenumărate (simplificarea, camuflarea, acoperirea laudelor, etc).
Nu numai oamenii ci şi animalele sunt sensibile la laude şi mângâieri, iar un câine va alerga de sute de ori după băţul aruncat de stăpân pentru a cerşi mângâierile/aprecierile.
Succesul lor se bazează pe faptul că majoritatea animalelor dar şi fiecare dintre noi îşi doreşte încă de la naştere să fie ACCEPTAT şi APRECIAT…

Despre sex…

Comunicarea bună este sinonimă cu sexul de calitate, comunicarea proastă înseamnă sex de proastă calitate.
88 % din femeile care au răspuns unui chestionar că discută des cu partenerii lor despre sex au confirmat că au o viaţă sexuală „foarte bună” iar dintre cele care au recunoscut că doar ocazional discută despre sex doar 30% au afirmat că au avut parte de sex „bun”.
Relaţia cu partenerul nostru şi sexul sunt lucruri extrem de importante în viaţa noastră.
Sexul corect, „senzaţional” cum îmi place să-i mai spun, aduce un plus de calitate vieţii noastre.
Ce este „sexul senzaţional”?
Pe scurt, sexul senzaţional poate fi definit de următorii parametrii aleatori: durează cel puţin o oră, ne întăreşte emoţional, ne trezeşte spiritualitatea, ne oferă orgasme mentale (nu numai fizice), ne conduce pe culmi ale plăcerii fizice nemaiîntâlnite şi de fiecare dată altfel şi nu în cele din urmă scoate la lumină din fiecare dintre noi lucruri, informaţii, emoţii pe care nu le ştiam/intuiam înainte.
Cum putem avea parte de un sex senzaţional.
În primul rând să ne re-îndrăgostim. Cu alte cuvinte să putem iubi fiecare părticică a partenerului nostru.
Apoi să învăţăm să ne dez-văţăm de sentimentele negative (de vină, de ruşine faţă de organele care ne oferă tuturor, bogaţi sau săraci, cu generozitate, plăceri divine) adică să ne dez-inhibăm.
Dezinhibarea apare odată cu înaintarea în vârstă însă ea poate fi descoperită şi cultivată şi la alte vârste dacă avem o atitudine pozitivă. Atenţie! Nerăbdarea în a scăpa de inhibiţii poate speria partenerul. Inhibiţiile trebuie mai întâi definite şi apoi analizate pe rând pentru a le elimina eficient iar discuţiile dintre parteneri sunt cele mai utile metode de „terapie”.
A fi dezinhibaţi înseamnă a face lucruri dorite dar de care ne este frică şi nu a face lucruri care nu ne plac.
Iată un sfat pentru a avea parte de un sex senzaţional.
Să ne obişnuim să dormim goi noaptea (confortul termic nu trebuie uitat).
Hainele chiar şi cele de mătase înseamnă „nu atinge”, dar pielea dezgolită a partenerului înseamnă intimitate.
Cel mai distructiv factor pentru sex este CRITICA.
Şi bărbaţilor şi femeilor le place să fie încurajaţi (bărbaţii urăsc critica mult mai mult decât femeile).
Critica îi determină pe oameni să se interiorizeze sau să atace. Comunicarea deschide poarta intimităţii.
Nu-i deloc util şi benefic să ne dărâmăm partenerul.
Mai bine îl ajutăm să se ridice.
De asemeni, a nu vorbi nu înseamnă a fi „misterios” pentru că fiecare dezvăluire ridică alte întrebări, aşa că misterul nu poate să dispară niciodată.
Vorbim, comunicăm.
Alte sfaturi utile.
Ne îmbrăţişăm zilnic partenerul de cel puţin 12 ori.
Îi facem complimente ori de câte ori putem.
Şi, nu în cele din urmă, să nu uităm:
„sexul ţine doctorii şi avocaţii departe de noi”.

Ce este impotenţa

Impotenţa este legată de funcţionalitatea penisului, cu alte cuvinte este un penis care nu face ce i se spune; se mai numeşte „penis în grevă”.

Majoritatea masculilor de animale carnivore (nurcă, raton, coiot,etc) au un os micuţ de 2-3 cm numit „baculum” localizat exact în axul penisului. Când „se împreună” sau copulează, ovulaţia femeii este stimulată de prezenţa penisului în corpul ei (în vagin). Asta înseamnă că el trebuie să stea suficient de mult acolo şi să-şi facă simţită prezenţa pentru ca ovarul să elibereze ovulele. În cazul oamenilor, femeile ovulează de capul lor şi nu au în realitate nevoie de un penis cu „supliment întăritor”.

Erecţia la bărbat este un proces complex care are la bază umplerea penisului cu sânge şi închiderea unor valve de la baza lui.

În cazul impotenţei penisul arată de parcă ar fi mort – atârnă nefericit sub abdomen.

Există o formă de impotenţă extremă, rară de care suferă un număr redus de bărbaţi; aceştia sunt obsedaţi, terifiaţi că penisul lor va dispărea în abdomen şi că îl vor pierde pentru totdeauna. De aceea îl perforează cu ace şi îl leagă cu sfoară de marginea patului sau îl ţin mereu la vedere ca să se convingă mereu că este la locul lui.

Statistic 100% din bărbaţi suferă de impotenţă obişnuită; fiecare bărbat a fost cel puţin o dată în viaţă victima propriilor lui emoţii.

Există o impotenţă temporară care apare imediat după ejaculare când penisul este deconectat de la sentimente; de obicei el începe să reacţioneze după 15-30 de minute. De fapt este o reacţie de protecţie prin care sistemul nervos întrerupe circuitele supraîncălzite de orgasm. După ce se liniştesc „ploile”, putirinţa revine şi o nouă rachetă este gata de lansare. Această periadă poate fi scurtată când bărbatul a avut o pauză mare de activitate sexuală sau partenera este supraexcitată sau când apare o … parteneră nouă.

Erecţia masculină este dependentă şi condiţionată de cuvântul „încredere”. Astfel un cuvânt critic, o privire de respingere sau un zgomot brusc o pot distruge. Dacă bărbatul e obosit, e preocupat de o problemă sau e gripat iar soţia sau amanta îl ridiculizează, va avea probleme cu potenţa şi erecţia iar terenul pentru eşec este pregătit.

Orice bărbat ar trebui să ştie că sexul are trei scopuri: Reproducere, Afecţiune şi Satisfacţie;  după cum se observă, Competiţia lipseşte.

Ce ar mai trebui să ştim despre … urechi

Ceara din urechi conţine cerumen, sebum, celule moarte plus încă alte 40 de substanţe. Femeile care au în urechi o ceară umedă, au risc mai mare de a face cancer de sân; acest fapt a fost evidenţiat în special la femeile japoneze care în mod normal, la fel ca toate asiaticele, au în urechi o ceară uscată.

Această ceară protejează urechile de apă, ciuperci, sau o mulţime de alţi microbi. În ea se opreşte praful, murdăria exterioară, musculiţele, furnicile care ajung accidental în ureche sau alte vietăţi.

Dacă reducem grăsimile din meniu, urechea va secreta mai multă ceară; sau dacă ne spălăm în urechi cu prea multă insistenţă. Curăţarea exagerată a urechii duce la o secreţie abundentă de cerumen.

În ureche nu introducem obiecte pentru curăţare, nici măcar acele beţigaşe cu vată. Singurul care are acces în canalul urechii este degetul mic pentru a înlătura excesul de ceară. De aceea i se mai spune auricular.

Când ne mănâncă urechile fie avem o alergie, fie ne spălăm prea mult în urechi. Mâncărimea de regulă semnifică o secreţie insuficientă de ceară (adică puţină). Scărpinatul stimulează secreţia de ceară. Dacă din ureche curge o secreţie gălbuie, urât mirositoare şi ne mânâncă tare, avem otită externă sau urechea înnotătorului şi trebuie mers la medic.

Când urcăm Stârmina sau mergem cu avionul ni se înfundă urechile; se numeşte barotraumă sau „ureche de avion”. Urechile înfundate pot fi semn al unei boli numite sindromul Meniere care mai dă ameţeală, hipoacuzie sau pierderea auzului.

Medicii legişti au observat de-a lungul timpului că urechile păroase au legătură cu bolile de inimă. Prezenţa unui inel alb în jurul irisului  (se mai numeşte arcus senilis) e semn că ai putea muri de o boală de inimă – afirmă Robert Superko – fondator al Laboratorului Inimii de la Universitatea Berkeley, California.

Sexologul Edwin Gregg susţine că urechea nu e numai o importantă  zonă erogenă la femei, dar e şi oglinda vaginului. Edwin Gregg a studiat problema timp de mai mulţi ani şi a ajuns la concluzia că, după ureche, poţi să afli şi cam care e atitudinea unei femei faţă de sex. De exemplu femeile care poartă cercei mari şi roşii sunt mândre de sexualitatea lor şi sunt foarte active. Cele care îşi ascund urechile în păr sunt foarte iritabile şi timide când e vorba de sex.

Treningul şi arta seducţiei

Ca urmare a interesului provocat de unele articole anterioare, continuăm azi să vă supunem atenţiei alte informaţii utile vieţii dumneavoastră de cuplu. Doamna Adela O. din Tr Severin de exemplu într-o lungă scrisoare ne aduce la cunoştiinţă faptul că soţul ei „s-a lenevit” de câţiva ani, că viaţa lor intimă „nu mai este cum era la început” şi, în final, ne cere câteva sfaturi.  Le oferim, atât cât ne ajută priceperea, acestei doamne dar şi tuturor celor interesaţi de acest subiect.

Doamnă Adela,

După cum constataţi şi D-voastră corect, viaţa noastră este parcă tot mai săracă, mai searbădă, mai decolorată, mai deprimantă. Ne-am obişnuit să ne aşezăm cu sfială parcă, zilnic în faţa televizorului şi cu privirile captive, fixe, să ne servim conştiincioşi porţia de nefericire. Viaţa noastră nu înseamnă numai ştirile „lucrate” îndelung de specialiştii în panică des-interesaţi şi ne-vinovaţi ci şi acel strop de plăcere dumnezeiască pe care o au la îndemână atât cei putred de bogaţi cât şi cei săraci – în egală măsură-dragostea. Mâncăm din ce în ce mai prost (românii consumă cele mai proaste alimente din UE), bem o apă din ce în ce mai stricată, avem cele mai mici salarii din UE, şi, ce este şi mai tragic, facem dragoste cel mai puţin. Un strop de dragoste, o fărâmă de iubire, un pic de atenţie şi de tandreţe nu dăunează sănătăţii, dimpotrivă!.

Cum apreciem dacă românii se mai iubesc în dormitor la fel de mult ca la început?. Desigur, sunt metode, tehnici, teste care evaluează acest lucru dar eu m-aş opri la un aspect vizibil şi la îndemână pentru oricine dintre noi – şifonierul. Hainele pe care d-voastră le purtaţi la servici vă arată celorlalţi şi vă definesc ceeace sunteţi – o femeie de afaceri. O altă femeie poate fi o simplă măturătoare, o profesoară sau un medic. Când vine vorba de erotism, de dragoste, de sex, hainele (tot ele!) pot induce, iniţia, declanşa, susţine plăcerea sau dimpotrivă, ucide.

Am argumentat într-un articol anterior cum funcţionează creierul bărbatului. În esenţă el este mult mai vizual decât cel al femeii şi de aceea hainele cu care vă îmbrăcaţi în acele momente intime sunt extrem de importante. Femeile noastre au uitat de hainele incitante care să stimuleze vederea bărbatului (să aibă cu „ce îşi clăti ochii”), şifonierele româncelor (şi probabil şi al d-voastră) fiind pline cu pijamale cu floricele sau ursuleţi, lălâi, lăbărţate, decolorate sau cu treninguri asortate eventual cu şlapi de plastic. Un studiu efectuat de cercetătorii germani arată că una din cauzele principale pentru care bărbaţii „se lenevesc” când vine vorba de a presta în dormitor, este (la nivel european, dar nu numai) un accesoriu vestimentar complet asexuat numit trening. Acesta apare sub forma a două piese bluză şi pantaloni în jurul anilor 70 pentru uzul sportivilor, era fabricat din nylon şi căptuşit cu bumbac (din anii 80 fiind croit şi integral din bumbac). Are un tipar larg, dând senzaţia unor forme pline (pentru comoditate şi confort). La noi este îmbrăcămintea specifică fanilor de muzică tehno sau hip-hop dar şi maneliştilor, motiv pentru care aceştia se mai numesc popular şi „foiţari”.

Obiceiul de a purta plicticosul trening atunci când vă întoarceţi acasă de la muncă, desfiinţează pur şi simplu pofta soţului d-voastră de mai face dragoste („moartea pasiunii”) şi este o reţetă sigură pentru a-l păstra cu ochii lipiţi de televizor. Dar nu înseamnă însă să defilaţi în sandale cu toc înalt şi fustă scurtă strâmtă prin casă, mai ales dacă aveţi şi treabă de făcut. Însă, pentru ocaziile speciale, intime este obligatoriu să aveţi câteva piese care să aţâţe privirile şi creierul soţului d-voastră. O pereche de ciorapi plasă şi o fustă purtată cu nimic pe dedesupt pot fi două accesorii vestimentare garantat seducătoare şi destul de ieftine. Un chimonou confortabil, larg, care să dezvăluie doar puţin din sutien sau din sânii goi vă poate transforma într-o femeie fatală. Un furou deochiat care îi transmite lui că sunteţi pregătită pentru prostioare sau pur şi simplu un maiou cu dantelă de mătase vă poate transforma într-o bombă sexy. Mai puteţi îmbrăca un tricou al lui ceva mai larg ca să poată cădea de pe umeri uşor sau o pereche de şalvari asortaţi cu bijuterii metalice zgomotoase care incită la mişcări senzuale. Mai puteţi pune pe d-voastră un prosop în jurul taliei (se desface uşor) sau o pătură groasă, moale, caldă, plăcută sub care să vă ascundeţi cu totul şi unde să puteţi face nebunii. Cât mai multe.

Cu siguranţă un procent foarte mic din volumul şifonierului românilor este dedicat acestei plăceri lăsate de Dumnezeu (întâmplare care ne mai aminteşte uneori că încă suntem vii). Aceste accesorii simple mai au rolul de a vă aminti că încă sunteţi femeie, că trebuie să vă faceţi frumoasă pentru soţul d-voastră şi că, deşi sunteţi de atâta timp împreună, nu sunteţi nici amici şi nici „frate şi soră”.

Cum să descifrăm personalitatea bărbatului după chiloţii care îi poartă?

Senzaţia pe care o încearcă o femeie când vede un bărbat cu şosete flauşate în picioare şi nişte chiloţi tetra lălâi pe el, este cu siguranţă, una non-erotică. Majoritatea femeilor nu agreează bărbaţii care poartă chiloţi cu crocodili sau o riglă centimetrică desenată pe ei sau îmbrăcaţi cu acei chiloţi cu gaura stupidă situată anterior!.

Bărbatul care poartă chiloţi boxeri cu dolari desenaţi este unul zgârcit chiar şi în a oferi plăcere partenerei; cel care poartă chiloţi de culoare gri-murdar e genul solitar care şi-i spală singur iar cel care poartă chiloţi largi ca nişte paraşute este genul „copil” care vrea să meargă la culcare (desigur, singur!…). Bărbaţii care poartă chiloţi albi, clasici sunt „iepuraşii” standard, iar cei care poartă tanga este posibil să fi văzut prea multe filme proaste pentru adulţi!. Bărbaţii care au desene animate imprimate pe chiloţi nu au nevoie de o femeie ci mai degrabă de o doică sau bonă. Cel mai mult femeile apreciază bărbaţii care poartă boxeri negrii sau roşii mulaţi şi care îmbracă o zonă cu gazonul defrişat.

Pentru a nu îmbătrâni îmbrăcată alături de soţul d-voastră ar mai trebui să ştiţi că dezbrăcatul lent, la lumina lumânărilor parfumate, mişcările lente, muzica ambientală discretă, intensifică dorinţa şi plăcerea. Aşa cum soţul d-voastră, la fel ca toţi bărbaţii se crede extraordinar (fără cusururi), tot aşa ar trebui să procedaţi şi d-voastră pentru a elimina/scăpa de complexele legate de celulită, sâni lăsaţi, etc. Vă aşezaţi în faţa oglinzii şi vă spuneţi zâmbind că sunteţi frumoasă (uitând de zonele imperfecte). Această atitudine se va transmite automat şi soţului d-voastră. De asemeni nu uitaţi că hainele despre care v-am amintit mai înainte se poartă demn, cu corpul drept, mândru la fel ca dansatoarele flamenco.

Siguranţa de sine este cel mai puternic afrodisiac, iar pentru menţinerea cât mai mult timp a erecţiei soţului nu uitaţi să condimentaţi seara cu necesarele complimente…

Nu-i aşa că nu ştiai?

În stare embrionară, omul are atât organe sexuale femeieşti cât şi bărbăteşti. În acord cu „decizia” cromozomilor, micuţa fiinţă se va transforma fie într-o dansatoare de streaptease fie într-un mascul musculos. În momentul naşterii puiul de om are trăsături sexuale clare şi distincte; totuşi doar în proporţie de 98%.

2% din organele sexuale ale bărbatului dar şi ale femeii aparţin celuilalt sex; adică fetele sunt 2% bărbaţi iar bărbaţii sunt 2% femei.

Dacă embrionul urmează să fie băiat, viitoarele testicole „cad” în zona în care urmau să se găsească labiile şi se vor dezvolta într-o „pungă” numită scrot.

Dacă embrionul va fi femeie, ovarele vor rămâne „pe loc” în abdomen. Majoritatea cercetătorilor afirmă că iniţial embrionul este femeiesc; acesta ar fi un bun motiv pentru a dovedi superioritatea feminină.

La fiinţele inferioare cu ar fi puii de găină, micţiunea, defecţia şi reproducerea  sunt dirijate spre acelaşi orificiu numit cloacă. La vârful evoluţiei (homo sapiens) bărbaţii au un orificiu separat pentru defecaţie dar micţiunea şi reproducerea au încă un canal comun.

Femeile însă au într-adevăr structuri anatomice „de lux”; au o delimitare clară – cu alte cuvinte trei probleme, trei orificii. „Superioritatea” masculină poate astfel să mai fie dezbătută din când în când de bărbaţi.

Bărbaţii au un vagin masculin – o anexă de ţesut fixat de marginea vezicii urinare (vagina masculina) şi de asemenea au şi un himen numit colliculus seminal („deluşor”).

Desigur că nu oferă nici o informaţie despre bărbat aşa cum se întâmplă în cazul femeilor!

Migrena

Persoanele perfecţioniste, conştiincioase, exigente, care nu tolerează greşelile altora, prezintă o excitabilitate ridicată şi sunt mai predispuse la crize migrenoase.


Migrena este una din cele mai răspândite boli, 85% din populaţia globului cu vârstă între 18 şi 33 de ani suferind cel puţin o dată în viaţă de o criză migrenoasă.

Migrena are aproape întodeauna legătură cu sexualitatea(oamenii care şi-au exclus aproape definitiv sexualitatea din viaţa lor). L a fel ca în cazul excitaţiei sexuale, sângele se revarsă spre cap, apare o senzaţie de presiune, tensiunea se amplifică pentru ca ulterior să apară faza de deconectare; după criză, bolnavul are un deosebit sentiment de bine.

Remedii

2 căni de infuzie de păducel băute lent timp de o oră.

Comprese cu frunze de varză aplicate pe picioare sau se pune orez într-un ciorap; dacă pacientul  „arde”  (are temperatură) se aplică pe frunte după ce a fost ţinut la congelator, iar dacă acesta are frison se pune după ce a fost încălzit, pe picioare. Dacă picioarele sunt ţinute într-un lighean cu apă fierbinte (suportabilă) creşte fluxul de sânge spre cap şi migrena poate să dispară. Se evită alimentele „declanşatoare” precum ciocolata, cacao, nucile, citricele, fasolea, roşiile, ţelina şi brînzeturile, alcoolul.

Poate nu ştiaţi că…

Dintodeauna femeile, dar şi cercetătorii,  au dorit să ştie când este cu precizie momentul ovulaţiei (cel mai important moment al ciclului femeii când este eliberat un ovul), fie pentru a ştii care este „ceasul”/sorocul optim pentru a avea o sarcină (un copil) sau, dimpotrivă, pentru a o evita. Specialiştii au afirmat că este extrem de greu să stabileşti asta cu precizie, însă instinctele sănătoase ale femeii sunt cele care anunţă cel mai bine acest moment. În acea perioadă ele aleg instinctiv/ înconştient fuste mai scurte, tocuri mai lungi sau se fardează mai intens (pentru a atrage atenţia masculilor). Femeile acoperite, participante la un studiu, aflate chiar în momentul ovulaţiei şi altele în altă perioadă, au fost fotografiate iar pozele arătate bărbaţilor. Aceştia au indicat/considerat în proporţie de 80% că cele mai atractive femei au fost chiar acelea aflate la ovulaţie. S-a dovedit astfel că şi bărbatul simte instinctiv (hormonii sunt de vină) aceste momente. Pentru a rămâne tot în această zonă sentimental-erotică, să mai spunem că spermatozoizii pot supravieţui până la 5 zile în aparatul de reproducere femeiesc iar pentru a aproxima dimensiunea penisului unui bărbat este suficient să înmulţim cu trei lungimea degetului mare de la mâna acestuia. În Grecia, penisurile mici erau admirate în timp ce organele sexuale masculine mari erau considerate urâte. Fiziologic este explicabil deoarece aparatul erectil şi excitator feminin este totuşi mai mult la exterior şi nu mai mult de 3 cm în interior. Femeile care se masturbează cu vibratoare lungi sunt extrem de puţine pentru că mai importantă decât lungimea este grosimea şi consistenţa.

Alte informaţii pe care nu le ştiai. Bărbaţii se masturbează de cinci ori mai des decât femeile şi tot de atâtea ori sunt şansele ca un bărbat să aibă mai mult de 20 de partenere sexuale în viaţă. Un bărbat are cam 7000 de ejaculări într-o viaţă iar din acestea mai puţin de jumate se petrec când se masturbează. Şansa ca o femeie să accepte sexul în grup (o fantezie comună a bărbaţilor) este cu 92% mai redusă decât în cazul lor şi tot astfel, cu mult mai puţine femei consideră că un bărbat care se dezbracă este ceva sexy.În 70% din cazuri, femeile sunt cele care au iniţiativa unui divorţ  şi doar jumătate invocă impotenţa ca motiv. În anii ’20 se considera că muzica de jazz ajuta la eliberarea de inhibiţiile sexuale, motiv pentru care a fost interzisă în multe state americane.

Mirosul (parfumul) de grapefruit poate face ca o femeie să pară cu aproximativ 6 (şase) ani mai tânără percepţiei bărbaţilor. Aroma de grapefruit nu este însă de nici un folos şi vârstei bărbaţillor.  Dacă ar fi să punem cap-la-cap toate momentele din viaţă când ne-am sărutat, am petrece în acest mod circa două săptămâni fără întrerupere.

O oră de sex ne consumă 360 de calorii, orgasmul singur 112 calorii iar când o femeie mimează un orgasm, consumă 315 calorii în plus. Studii recente au confirmat observaţia că sărutul franţuzesc previne cariile. Explicaţia ţine de compoziţia în substanţe bactericide a secreţiilor genitale ale femeii care au rolul de a păstra steril locul unde s-ar putea dezvolta un pui de om (contrar prejudecăţilor false ale majorităţii bărbaţilor). De asemeni zincul şi calciul din compoziţia spermei (care de asemeni este sterilă) protejează foarte bine smalţul dinţilor. Poate şi din această cauză bărbaţilor le creşte mai repede barba atunci când fac sex sau se întâmplă doar de la o secreţie mai mare de testosteron.

Femeile care citesc sau văd filme romantice fac sex de două ori mai mult decât cele care nu au astfel de preocupări. Iată de ce bărbatul ar trebui să se preocupe şi de achiziţionarea unei cărţi sau a unor bilete la film sau teatru şi nu doar de a o îmbrăca în lenjerie sexy. Apropo! Iniţial lenjeria considerată azi sexy, avea altă dată rolul de a ascunde leziunile produse de sifilis prostituatelor.  85% din bărbaţii care au făcut infarct de miocard sau accident vascular cerebral şi au murit în timp ce făceau sex, erau de fapt la amante înşelându-şi nevestele. Femeia nu ar trebui să invoce durerea de cap ca pretext de a evita un moment intim dorit de bărbat, deoarece poate fi acuzată de minciună. Endorfinele eliberate în creier în timpul sexului, elimină durerea.

Înainte de a încheia să mai spunem că în anticul şi străvechiul Babilon, cutumele cereau ca socrii mici să asigure şi să aprovozioneze zilnic, timp de o lună, tinerii căsătoriţi cu vin de miere (mied) un afrodisiac recunoscut. De aici şi de atunci  provine celebra expresie „luna de miere”.

Ce ar mai trebui să ştie „familiştii”

Mixed Color Roses Water Reflection Pictures, Images and Photos

Studii efectuate de americani arată că nici unul din partenerii casnici (soţ sau soţie) nu trebuie să facă singur mai mult de 60% din treburile domestice (casnice), confirmând astfel o mai veche zicală din popor care spune că „secretul fericirii într-o căsnicie este spălatul vaselor împreună”. Dar cum poate un bărbat să facă fericită o femeie? Primul răspuns ar fi cuvântul „loialitate”(a fi loial înseamnă a-ţi aminti în fiecare moment când te simţi atras de altcineva, că ai o parteneră care te iubeşte şi care  merită loialitatea/fidelitatea ta). El ar trebui să ştie că nevoile femeii sunt foarte simple şi pot fi reduse la două: nevoia de securitate (ea îşi doreşte un cămin pentru copii ei, respectiv o relaţie unică şi stabilă) şi nevoia de siguranţă (bărbatul trebuie s-o asigure că ea este cea mai importantă fiinţă din viaţa lui, să-i comunice iubirea, să fie tandru şi să-i acorde permanent atenţie, atenţie, atenţie).

Nevoile lui sunt, însă, ceva mai complexe. El are nevoie de aprecierea şi de respectul ei (adică să se simtă permanent mare, tare, puternic, important, admirat, încurajat atât în particular cât şi în faţa altora) iar o femeie care vorbeşte calm, cald şi apreciativ cu un bărbat, automat îl va cuceri (iată o formulă sigură de succes pentru ea: „alături de tine nu mi-e frică de nimeni şi de nimic pentru că eşti puternic, pentru că eşti bun şi inteligent”).

De aceea, o femeie inteligentă uită de critică pentru totdeauna (bărbaţii urăsc critica iar iubirea se construieşte doar pe un teren fecundat cu încredere şi apreciere reciprocă) dar nu uită că şi el are nevoie de îmbrăţişări, mângâieri, sărutări, intimitate, libertate (bărbatul fuge dacă ea încearcă să-l închidă într-o colivie) tot la fel de mult ca şi ea.

De ce bărbatul este atras de „piţipoance” minore, imature? Pentru că acestea fiind neştiutoare, nu-l critică.

O femeie matură ştie cum să ofere bărbatului ei varietate/noutate (ştie să fie înger, târfă, sau mamă). Însă, pentru a avea o relaţie bună cu partenerul ei, este esenţial ca femeia să aibă o relaţie bună cu ea, să se placă, să se stimeze, să se înţeleagă bine cu ea însăşi (o femeie cu o stimă de sine scăzută va caută la celălalt vindecarea şi salvarea aşteptând ca el să îi ofere pe tavă fericirea, iubirea, completarea lipsurilor favorizând şi consolidând astfel eşecul şi durerea).

Nu trebuie uitat că o femeie care nu se respectă, care nu se apreciază, care gândeşte că va fi abandonată sau respinsă mai devreme sau mai târziu, care trăieşte mereu un sentiment de insecuritate şi teamă, îl va provoca pe celălalt să o respingă (autoîmplinirea propriei profeţii).O femeie care cerşeşte iubire, nu o va cunoaşte niciodată pentru că oricâte confirmări va avea, tot neiubită, tot înspăimântată că va fi părăsită se va simţi.

Dar, ce mai vrea o femeie de la bărbatul ei? Răspuns: să fie sincer (sinceritatea este o dovadă de curaj şi de bărbăţie), să fie adorată, să se simtă iubită şi protejată, provocată, emoţionată, să-i fie acordată toată atenţia lui (ea să fie în centrul micului lui univers), să fie atrasă de el (să fie îmbrăcat bine, îngrijit, să arate bine), să fie priceput (ex. să ştie facă mici reparaţii domestice), să poată iniţia şi susţine o conversaţie despre aproape orice o pasionează pe ea, să aibă simţul umorului (o bună dovadă de sănătate psihică), să nu fie violent, să fie matur, tandru şi suficient de sigur pe el, să o îmbrăţişeze atunci când are nevoie, să o admire, să o susţină, să-i ofere orgasme, să-i povestească secretele şi fanteziile.

Femeia nu trebuie niciodată să uite  să se iubească, femeia trebuie să ştie să se ajute şi singură, să se trateaze cu respect (astfel, nu va mai avea nevoie de respectul celorlalţi, de aplauzele şi confirmările lor), să fie autonomă, sănătoasă din toate punctele de vedere, sinceră, creativă dar, mai ales, iubitoare. Când se va respecta suficient de mult mai întâi pe ea însăşi (corpul ei, dar şi mintea) şi mai apoi pe cel de lângă ea, respectul nu va mai lipsi niciodată din viaţa ei.

Ea nu trebuie să uite că o relaţie trebuie „hrănită” corect în fiecare zi tot aşa cum îşi hrăneşte corpul (bărbaţilor nu le plac femeile vulnerabile şi bolnăvicioase) şi sufletul (felul în care se poartă, se mişcă, îi vorbeşte, îl iubeşte îl face să rămână lângă ea sau să plece).

Să ne amintim că suntem ceeace respirăm, bem sau mâncăm, suntem ceace gândim, dar mai ales, suntem ceeace iubim.

Afrodisiacele – sunt necesare?

„Afrodisiac”- este un cuvânt care vine de la numele Afroditei – zeiţa antică a dragostei şi se referă la substanţele care sporesc excitaţia sau dorinţa sexuală. Nu se referă doar la drogurile derivate din insecta numită Musca Spaniolă, ci se referă şi la revistele sau filmele cu conţinut sexual sau la operaţiile pe care oamenii le fac în zona aparatului genital pentru creşterea performanţelor sau a plăcerii sexuale.

Între operaţiile sofisticate efectuate în clinici renumite din Statele Unite şi cele practicate de triburile primitive putem menţiona doar ampalangul – un tip de piercing, o operaţie efectuată în Asia de sud-est (se introduc în penis diferite fragmente – de cupru, fildeş, aur sau argint pentru a spori dimensiunile şi popularitatea acestuia).

Bărbaţii care nu doresc maltratarea „bijuteriilor” folosesc prezervative cu anumite denivelări care sporesc plăcerea partenerei.

Femeile îşi remodelează sânii pentru a se conforma fanteziilor sexuale ale bărbaţilor. Problema acestor implanturi însă, este sensibilitatea; femeile nu mai simt nimic la nivelul sfârcurilor şi atunci încep să îşi dorească să aibă vechii sâni sensibili la mângâieri.

Musca Spaniolă,un gândăcel irizat care trăieşte în sudul Franţei şi Spania (mai precis corpul acestuia) conţine o substanţă chimică numită „cantaridă” şi care se presupune că ar spori excitaţia unuia sau altuia din parteneri. De fapt produce o iritare, o senzaţie de „arsură” când este eliminată prin urină.

Există zeci sau sute de alimente sau substanţe aşa-zis „afrodisiace” care de fapt sunt false; majoritatea conţin ierburi cu nume exotice care se vând însoţite de legende romantice şi incitante.

Cel mai aproape de titlul de „afrodisiac” autentic este o substanţă chimică folosită în secţiile de psihiatrie şi care are rolul de a adormi victima; după ce este administrat partenerei în băutură, aceasta nu numai că adoarme, dar nu îşi va mai putea aminti ce s-a întâmplat cu ea în timp ce dormea. Bărbaţii care apelează la astfel de metode nu fac cinste însă adjectivului de „bărbat”.

Au fost făcute studii pe grupuri de bărbaţi care au primit yohimbină, gingseng, extract de corn de rinocer sau alte „afrodisiace” şi grupuri care au primit zahăr; cu toţii au avut aceleaşi reacţii sexuale.

Pornografia se bazează pe faptul că bărbaţii sunt mai „vizuali” decât femeile şi creierul lor nu poate face diferenţa între un sex real şi unul imaginat; ca atare industria pornografică are profit de peste 50 de miliarde de euro anual; şi despre acest „nărav” se poate spune că este o păcăleală.

Doar bărbaţii masculi umani se excită când văd poze sau filme erotice; un cal sau un bou nu se va excita la vederea unor poze cu iepe sau vaci. De fapt majoritatea bărbaţilor caută în filmele pornografice – educaţia sexuală.

1 vizitatori online acum
0 vizitatori, 1 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 97 la 02:24 am UTC
Aceasta luna: 206 la 11-02-2019 07:12 am UTC
Acest an: 667 la 10-30-2019 08:47 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC