> News of the day <

Peştele – aliment şi medicament

În 1800 s-a descoperit molecula „cheie” a producerii energiei celulare (mişcare, gândire)- adenozin trifosfatul sau ATP; faptul că peştele este o sursă excelentă de fosfor, a generat ideea că poate fi considerat „hrana creierului”. În afară de fosfor, în compoziţia peştelui mai sunt şi alte elemente importante pentru funcţionarea creieruzlui şi anume mult lăudatele grăsimi … Read more

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Grepfrutul- un aliat al sănătăţii

Este un fruct rezultat din încrucişarea accidentală a portocalei cu pomelo.

Partea bună a consumului acestui fruct este că reduce nivelul colesterolului în sânge, partea rea este că interacţionează cu anumite medicamente pe care le luăm şi pe care le inactivează sau, dimpotrivă, creşte nivelul de bioabsobţie. De aceea în multe spitale din America şi Europa este interzis consumul de grapefrut.

În pereţii intestinali ai tubului digestiv, există o enzimă numită CYP3A4 care face parte din sistemul de dezintoxicare al organismului şi care atacă orice intrus cum ar fi medicamentele. Sucul de grapefrut inactivează această enzimă, ceeace duce la o absorbţie mai mare a medicamentelor pentru inimă, imunosupresoare, suplimentelor de estrogen, etc.

Consumul a doar un fruct de grapefrut pe zi reduce nivelul colesterolului ”rău” LDL cu 20% – afirmă cercetătoarea israeliană Shela Gorinstein; grapefrutul roşu reduce şi trigliceridele.

Dar nu numai grapefrutul interacţioneză cu medicamentele; produsele lactate pot interfera cu antibioticele, alimentele care conţin tiramină (brânza, vinul roşu, varza murată, cârnaţii) pot creşte periculos tensiunea arterială atunci când luăm antidepresive, dogoxinul pe care îl luăm pentru inimă nu „se împacă” cu cerealele (ovăzul), iar broccoli poate diminua efectul anticoagulantelor.

Pentru a reduce riscul afecţiunilor cardiovasculare putem consuma mai multe fructe, legume; nişte curmale plus un pomelit (încrucişare dintre grapefrut şi pomelo) sunt excelente.

Accidentul ischemic tranzitoriu

Mai este denumit şi mini-accident vascular cerebral (“warning stroke” sau „avertisment”, “ministroke”, “transient ischemic attack” sau TIA în manualele englezeşti), este cauzat de o slabă irigare cu sânge a unei anumite zone  creierului  (datorită astupării unei artere) şi conduce la disfuncţii neurologice care persistă mai puţin de 24 de ore – după definiţia OMS din 1971 (dacă acestea se instalează şi persistă mai mult de 24 de ore, atunci vorbim de accident vascular cerebral).

Un infarct cerebral care durează mai mult de 24 de ore dar mai puţin de 72 este numit deficit neurologic ischemic reversibil.  Unii autori încadrează în AIT doar cazurile cu o durată sub o oră, în timp ce alţii acceptă diagnosticul de AIT şi pentru situaţii în care manifestările clinice depăşesc 24 de ore, cu condiţia reversibilităţii lor totale.

O persoană care a avut unul sau mai multe astfel de atacuri ischemice tranzitorii va avea un risc mai mare de a face un accident vascular cerebral decât una care nu a avut nici un astfel de episod patologic.

Simptomele apar extrem de rapid şi se datorează lipsei de oxigen la nivel cerebral (neuronii depind exclusiv de oxigenul şi de glucoza circulantă iar când nu mai circulă sângele, aceştia pur şi simplu mor în circa 3 minute). Cele mai frecvente localizări sunt la nivelul lobului frontal şi se exprimă  prin tulburări ale activităţii motrice şi de vorbire. În lobul temporal este afectat centrul înţelegerii limbii vorbite. Leziunea parietală determină tulburări de scris şi de citit. În lobul occipital este afectat centrul vederii, iar leziunea creierului mic determină  tulburări de echilibru.

Cel mai adesea persoana acuză amorţeli, slăbiciuni ale feţei, mâinilor, picioarelor sau a unei jumătăţi a corpului. Are probleme în a articula corect cuvintele (vorbire deficitară), de înţelegere (este confuză sau face confuzii). Are probleme cu vederea la un ochi sau la amândoi (orbire bruscă, vede foarte multe culori  sau are diplopie – priveşte un obiect şi vede două). Are dificultăţi la mers (este ameţită, nu-şi poate păstra echilibrul şi coordonarea). În aceste momente doar un medic stabileşte dacă este vorba de un atac tranzitoriu sau de un accident vascular.

Boala este cauzată de un cheag de sânge care astupă pe o perioadă scurtă de timp un vas de sânge care irigă creierul (după care se dizolvă spontan). Cheagul este de cele mai multe ori un fragment de placă de aterom desprinsă de pe vasele mari în special din zona carotidiană. Plăcile de aterom sunt formate în principal din colesterol dar la o analiză amănunţită regăsim o mulţime de substanţe toxice (ex săruri calcaroase) introduse în corp zi de zi an de an odată cu alimentele sintetice sau cu apa minerală poluată cu care ne-am  hidratat. „Clorul din apă este cauza unor epidemii fără pre­cedent în is­torie, care includ infarct mio­car­dic, accidente vasculare cere­brale, senilitate, cancer şi im­potenţă sexuală. Riscurile de can­cer în rândul persoanelor care consumă apă potabilă clo­rurată este cu 93% mai mare decât în rândul celor a căror apă nu conţine clor” a declarat celebrul dr Joseph M Price.

Hipertensiunea arterială, miocarditele, tulburările de ritm cardiac, bolile vasculare ale vaselor mari (infecţii cu TBC, sifilis, etc), policitemia (prezenţa în sânge, a unui număr mai mare de globule roşii decât cel normal) sau siclemia (prezenţa în sânge a globulelor roşii cu forme anormale), fumatul, sedentarismul, diabetul, alcoolul consumat în exces, folosirea anticoncepţionalelor sau consumul de droguri sunt factori care predispun la această afecţiune tot mai des întâlnită în practica medicală.

Ce facem?

În timpul primelor ore de la debutul ischemiei cerebrale, anumite zone din creier sunt ameninţate de moarte. Tratamentul de urgenţă al afecţiunii necesită stabilizare medicală şi evaluarea factorilor care pot duce la complicaţii (cum ar fi deglutiţia şi hidratarea). O unitate medicală de urgenţă reuneşte, într-o singură zonă, pacientul, personalul medical specializat, resursele şi posibilităţile de expertiză, aşa că cel mai indicat gest este să sunăm urgent la 112 când avem o suspiciune de accident cerebral.

Medicul ne va examina de urgenţă şi ne va efectua un EKG, o ecocardiogramă, o ecografie (doppler) a carotidei, o tomografie computerizată sau un RMN, o arteriografie, un examen al sângelui (colesterol, trigliceride, etc) sau orice este necesar pentru stabilirea precisă a diagnosticului.

Ce facem când plecăm din spital? Renunţăm definitiv la fumat. Evităm sedentarismul, trecem la o alimentaţie bazată pe crudităţi (legume şi fructe proaspete), limităm consumul de alcool şi reducem greutatea (obezitatea). Evităm glucidele cu indice glicemic ridicat (zaharuri concentrate din sucuri şi dulciuri) şi ne controlăm glicemia pentru a preveni sau corecta un eventual diabet. Evităm mineralele inutile în special sodiul sau apa bogată în sodiu, clor, calciu, magneziu care agravează hipertensiunea arterială prin reţinerea apei în organism (diferenţă de presiune osmotică).

Cel mai corect ar fi să ne hidratăm cu apă purificată osmotic preventivă care are puterea ne a ne proteja de majoritatea bolilor (peste 80%) care şubrezesc organismul nostru în timp.

Cum ne protejăm de celulită

Cuvintele cheie în această problemă care afectează 98% din femei sunt „apă” şi  „detoxifiere”.  Detexifierea implică mai multe organe care au ca misiune eliminarea din organismul nostru a toxinelor sau deşeurilor metabolice acumulate şi acestea sunt colonul, rinichii, plămânii sau pielea.

Prin urmare trebuie să ne obişnuim să consumăm mai multe legume şi fructe în stare proaspătă (nu stoarse). Acestea ne oferă o importantă cantitate de apă corectă dar şi fitonutrienţi sau fibre care ajută la neutralizarea şi eliminarea toxinelor din organism. Ajutăm ficatul cu plante care susţin funcţia acestuia sau ajută la eliminarea depozitelor de gunoaie metabolice din celulele hepatice (ceaiuri de păpădie, măceş, ghimbir, armurariu, anghinare, etc).

Reducem aportul de dulciuri rafinate, concentrate (sucuri „naturale” sau acidulate, bomboane, prăjituri, paste). Excesul de zaharuri concentrate este transformat în trigliceride (grăsime) care sunt depozitate în adipocite (mărind volumul acestora de peste o sută de ori).

Ne hidratăm zilnic cu minim 8 pahare de apă. Bem un pahar mare de apă purificată osmotic seara înainte de culcare, unul imediat la trezire şi restul pe parcursul zilei după masă sau înainte cu jumătate de oră (apa băută în timpul mesei diluează sucurile digestive şi favorizează indigestia).
H2O Season 3 Mermaids Pictures, Images and Photos

Evităm fresh-urile, alcoolul, sucurile (conţin o mulţime de substanţe chimice sintetice pe care organismul nostru le simte cu papilele gustative dar nu le poate asimila), mezelurile, conservele, alimentele de tip fast-food sau junk-food.

Mâncăm lent, calm şi mestecăm mâncarea de cel puţin 20 de ori. Facem diferenţa între foame şi apetit (poftă).

Avem grijă să nu uităm că din ce în ce mai mulţi oameni (din cauza aromelor sintetice care au creeat confuzie în creierul nostru) confundă setea cu foamea. Foamea este un mesaj al corpului nostru care are nevoie de energie iar pofta sau apetitul este doar un capriciu stimulat de reclame sau de obiceiurile greşite creeate de o publicitate tot mai rafinată. Dacă avem un impuls de a mânca (mai ales dulciuri sau sucuri acidulate) de nereprimat, înseamnă că avem un comportament compulsiv (adică suntem dependenţi) şi în cazul acesta ar fi mai sănătos să bem un pahar mare de apă (s-ar putea să ne fie doar sete).

Respectăm perioadele de somn cu cele active. Nu ne culcăm mai târziu de orele 22 şi dormim minim 8 ore de somn. Nu uităm că slăbitul şi procesele de vindecare au loc mai ales în timpul somnului. Evităm în timpul somnului orice sursă de lumină iar veioza ar trebui să aibă culoare roşie pentru a stimula aşa numitul “somn de frumuseţe” (stimulează secreţia pe timpul nopţii a hormonilor de creştere numiţi şi “hormonii frumuseţii”).  Dimineaţa când ne trezim ar fi bine să ne expunem câteva minute corpul la soare pentru a stimula epifiza să secrete melatonina – un alt hormon extrem de important.

Reducem timpul petrecut în faţa televizorului sau calculatorului. Ne alegem 10 cărţi pe care ne-am dorit să le citim şi le aşezăm lângă pat, apoi ne propunem ca în următoarele luni să le citim. Este mai sănătos pentru creier decât statul şi privitul la un tub care nu ne oferă informaţii ci doar emoţii şi care ne consumă inutil energia mentală.

Renunţăm la obiceiul de a “ronţăi” câte ceva între mese (cu excepţia fructelor şi legumelor proaspete). Ne ridicăm de la masă uşor flămânzi (semnalul de saţietate – “sunt sătul” parcurge cei 60 de centimetrii dintre stomac şi creier cam în 15 minute!). Întrucât culorile stimulează pofta de mâncare, evităm să zugrăvim bucătăria în portocaliu şi folosim mai bine albastrul (farfuriile ar fi bine să aibă această culoare) care reduce pofta de mâncare. Această culoare ne ajută să ne săturăm repede.

Una dintre cele mai răspândite metode naturale de lupta cu celulita este mierea, cunoscută mai mult pentru beneficiile sale asupra sistemului imunitar (masajul cu miere).

Ne facem un program zilnic de 30 de minute fie de mers pe jos, fie de exerciţii care să implice acele zone unde sunt depuse cele mai multe grăsimi (şolduri, fese, talie, etc) pentru a “arde” excesul de ţesut adipos (evităm slăbitul brusc şi dietele dure care eliberează o cantitate mare de toxine acumulate şi care pot genera boli grave).

Nu uităm că acum avem la îndemână instrumentul cel mai sigur de evitare a apariţiei celulitei – apa purificată osmotic mijloc de prevenire dar şi de eliminare a toxinelor (în special pesticide) introduse din neştiinţă zilnic, an după an, în organismul nostru.

Adoptăm o atitudine mentală pozitivă indiferent de greutăţile pe care le întâlnim în viaţă.

7 vizitatori online acum
0 vizitatori, 7 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 9 la 12:18 am UTC
Aceasta luna: 206 la 11-02-2019 07:12 am UTC
Acest an: 667 la 10-30-2019 08:47 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC