> News of the day <

Atelier Raluca Radovici

Am descoperit cu multă mirare o artistă severineancă Raluca Radovici – membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, mică la stat dat cu o inimă uriaşă. Pictează tablouri de dimensiuni care îi întrec statura, pline de adânci tâlcuiri magice sau metafizico-religioase. Tablourile ei se află fie pe holurile Parlamentului, fie în diverse expoziţii naţionale sau … Read more

septembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

Creierul şi grăsimile


Creierul este cel mai „gras” organ din organism. Grăsimile pot determina „arhitectura” neuronilor, a sinapselor şi terminaţiilor dendritice sau por influenţa nivelul neurohormonilor care sunt eliberaţi în sinapse.
Dacă oferim grăsimi nepotrivite creierului acesta poate deveni ineficient; membranele care „îmbracă” neuronii se pot întări, rigidiza sau zbârci iar comunicarea la nvelul dendritelor poate fi întreruptă.
Tipul de grăsimi cu care ne „construim” creirul este una din cele mai importante decizii pe care le luăm spre binele sau în defavoarea noastră.
Atunci când îndemnăm copilul să mănânce un hamburgher sau când mergem la un fast-food, ar trebui să ne amintim că grăsimea saturată din cartofii prăjiţi sau din brânza grasă de pe pizza, poate opri dezvoltarea celulelor cerebrale.
Cercetătorii ştiu cel mai bine că animalele de laborator hrănite cu untură saturată, nu învaţă la fel de bine şi trec cu greutate testele comparativ cu cele hrănite cu uleiuri neasturate de soia de exemplu.
„Grăsimea din alimentaţie are efecte covârşitoare asupra funcţionării creierului” afirmă dr. Carol Greenwood profesor la Universitatea din Toronto.
Grăsimi care stimulează creierul:
Acidul docosahexaenoic (DHA) – cea mai stimulativă grăsime, se găseşte în peşte sau fructe de mare
EPA-Acidul eicosapentaenoic, cealaltă grăsime omega-3 se găseşte de asemenea în peşte şi untura de peşte.
Acidul linoleic – grăsimi omega-3 cu lanţ scurt se găsesc în verdeţuri, nuci, seminţe.
Grăsimile mononesaturate – conţin antioxidanţi, se găsesc în uleiul de măsline şi sunt utile pentru memorie şi sistemul vascular
Grăsimi periculoase pentru creier:
Grăsimile saturate din carne, lapte, unt, brânză
Uleiurile vegetale hidrogenate: margarina, maioneza, mâncarea procesată
Acizii graşi trans din margarină, hrana de tip fast-food, cartofii prăjiţi
Uleiurile vegetale procesate excesiv: de porumb, de floarea soarelui, de şofran.
Efectele dăunătoare ale grăsimilor saturate asupra creierului sunt cumulative; adică dacă mai mulţi ani am avut un regim alimentarcu multe grăsimi animale, creierul nostru a început să se adapteze acestui tip de alimentaţie ( cu alte cuvinte s-a„prostit”).
” Un pic de îngheţată cu sirop de ciocolată sau o prăjitură mică cu cremă din când în când nu dăunează” afirmă dr Carol Greenwood; pericolul apare când avem un regim alimentar nepotrivit mai mult timp.
Un studiu efectuat de Richard Mayeux şi colegii săi de la Universitatea Columbia a arătat că persoanele trecute de 65 de ani care au mâncat multe grăsimi animale au şansa de 5 ori mai mare de a face Parkinson, comparativ cu lotul de indivizi care au avut un regim alimentar sărac în grăsimi animale.

Peştele – aliment şi medicament

În 1800 s-a descoperit molecula „cheie” a producerii energiei celulare (mişcare, gândire)- adenozin trifosfatul sau ATP; faptul că peştele este o sursă excelentă de fosfor, a generat ideea că poate fi considerat „hrana creierului”. În afară de fosfor, în compoziţia peştelui mai sunt şi alte elemente importante pentru funcţionarea creieruzlui şi anume mult lăudatele grăsimi omega-3, acidul docosahexaenoic DHA şi acidul eicosapentaenoic EPA. Acizii graşi esenţiali sunt substanţe necesare organismului ce nu pot fi sintetizate de acesta şi de aceea trebuie obţinuţi din alimente; sunt acizi graşi cu lanţ lung, polinesaturaţi, derivaţi din acizii linoleic, linolenic si oleic. Există două categorii importante de acizi graşi esenţiali: omega 3 şi omega 6; omega 9 poate fi obţinut de organism din aceştia doi.

După studiul statisticii medicale la nivel global, s-a constatat că în ţări precum Coreea şi Japonia, se remarcă o incidenţă scăzută a depresiei, în timp ce altele sunt în fruntea clasamentului – cum ar fi Canada şi SUA.- ţări unde se mănâncă cel mai puţin peşte.

Pentru a ne face o idee despre cât de important este peştele pentru alimentaţia noastră, mai trebuie să amintim că laptele matern este foarte bogat în DHA-grăsime extrem de importantă pentru dezvoltarea creierului şi ochilor la copii. DHA şi EPA nu numai că “ung” creierul uman, dar protejează şi inima. Acizii graşi esenţiali din peşte sunt implicaţi în producerea unor substanţe numite prostaglandine ce controlează presiunea sangvină, coagularea, fertilitatea, imunitatea, procesele inflamatorii, scad nivelul trigliceridelor şi reduc riscul de infarct. Specialistii susţin că o creştere cu doar 1% a cantităţii de omega-3 în alimentaţie reduce cu 40% riscurile de infarct.

Conform unui studiu italian efectuat pe 2800 de supravieţuitori care suferiseră un atac de cord, administrarea a 850 de miligrame de EPA şi DHA, a redus spectaculos rata mortalităţii în primele 9 luni ulterioere atacului de cord. Dar nici prea mult peşte nu face bine; în cazul a 17 000 de medici bărbaţi care au consumat mai mult de 5 ori pe săptămână peşte, riscul de a face fibrilaţie cardiacă a fost mai mare la aceştia. Conform unui studiu publicat în “The Lancet” – femeile gravide care consumă cel puţin 300 de grame de peşte pe săptămână, aduc pe lume copii cu un IQ mai mare. Consumând peşte de cel puţin două ori pe săptămână, reducem riscul degenerării maculare – principala cauză de orbire.

Pentru a respecta raportul optim pentru creier, de 1 la 4, între cei doi acizi graşi esenţiali, peştele gras (bogat în omega-3) trebuie consumat cu ulei de floarea soarelui (bogat în omega-6).

Reţetă sănătoasă: ulei de struguri şi…istorie

Afirmam într-un articol anterior că dacii erau invidiaţi pentru sănătatea şi longevitatea lor, dar şi pentru priceperea lor în arta vindecării sufletului. Ei erau renumiţi pentru pâinea pe care o coceau, pentru mierea şi produsele albinelor sau pentru mustul de struguri care le ofereau antioxidanţii cei mai performanţi (unul din secretele sănătăţii şi longevităţii lor). Mustul sau sucul de struguri era una din delicatesele de pe mesele lor dar şi din meniul aristocraţiei romane.

Grecii veneau în Dacia după vinul preparat de aceştia (Homer în Iliada afirmă: „Războinicii greci s-au dus în Thracia să găsească vinul”) iar Ovidiu ne povesteşte despre modul în care dacii îngheţau şi concentrau mustul de struguri pentru a obţine coniacul pe care îl râvneau atât chinezii cât şi egiptenii (Vitis Silvestris era soiul de viţă care i-a făcut celebrii  – ea fiind  cultivată în special de agathârşi).

Dionis era zeul viţei de vie la daci (Dionysos la greci sau Bachus la romani) iar sărbătoarea a fost preluată/împrumutată atât de greci cât şi de romani -sărbători pe care aceştia le-au transformat în adevărate orgii erotice interzise mai târziu de creştini. Dionis ( fiul lui Zeus cu Semele – fiica Harmoniei) se mai numea Liber (la traci) şi simboliza eliberarea vieţii odată cu venirea primăverii.

Mircea Eliade îl identifică pe acest zeu cu “Străinul din noi înşine, temutele forţe antisociale pe care le dezlănţuie patima divină”. Dimitrie Cantemir ne relatează cum erau exportate vinurile noastre la Ţarigrad, Varşovia, Viena, iar vinul de Cotnari se mai spune că era preferatul lui Napoleon Bonaparte.

Ştim de la doctorul nostru de familie sau de la nutriţionist că trebuie să evităm grăsimile hidrogenate trans (margarină sau ulei rafinat de floarea soarelui) şi să consumăm doar din cele vegetale nehidrogenate, cum ar fi uleiul de măsline (hidrogenarea permite uleiurilor ca prin rafinare acestea să fie împiedicate să se râncezească şi astfel să aibă o durată mai mare pe raft până sunt cumpărate de publicul consumator). Hidrogenarea parţială a grăsimilor vegetale prin rafinare sau încălzire (sau reîncălzire la temperaturi înalte), le transformă în grăsimi trans (o formă particulară mai “dreaptă” a moleculelor de grăsime vegetală comparativ cu moleculele naturale şi mult mai sănătoase numite cis şi care sunt ceva mai “ascuţite” ca formă).

Mici cantităţi de grăsimi trans sunt găsite în mod natural în mâncăruri precum unt, carne de porc, de miel, etc, dar cantităţi mai mari de grăsimi trans sunt găsite într-o gamă largă de alimente procesate la temperaturi înalte incluzând aici fast food, cartofii prăjiţi, burgerii şi puiul prăjit, margarina, biscuiţii, pâinea, prăjiturile, produsele de patiserie, pizza, etc.

Iată însă o informaţie cu adevărat interesantă şi care este şi motivul readucerii aminte a datelor istorice referitoare la daci expuse la începutul articolului. Mai presus decât uleiul de măsline cel atât de sănătos şi recomandat, există uleiul din sâmburi de struguri obţinut prin presare la rece. Acesta are o culoare galben aurie cu nuanţă uşor verzuie, gust uşor dulce şi fără miros. Conţine cantităţi mari de vitamina E, F dar şi minerale precum zinc, cupru şi seleniu. Zincul înfluenţează secreţia de testosteron şi potenţa bărbatului iar seleniul este de asemeni esenţial pentru sănătatea ficatului (factor hepatic 30 alături de vitamina E şi tiaminoacizi), antioxidant, anticanceros, antianemic sau antiischemic (seleniul organic este mai uşor absorbabil de către organism comparativ cu seleniul mineral anorganic ambalat în capsule care are o rată de absorbţie de maxim 30%).

Cea mai importantă componentă însă a uleiului de sâmburi de struguri sunt procianidele (prescurtat Opc) – agenţi anti-îmbătrânire de 50 de ori mai puternici decât vitamina E şi de 20 de ori mai puternici decât vitamina C (anihilează un număr mult mai mare de radicali liberi). Întrucât tehnologia de obţinere este mai complicată şi mai laborioasă, acesta este mai scump decât cel mai bun ulei de măsline (să nu uităm că datorită calităţilor pro-sănătate, uleiul de măsline este de departe alimentul cu gradul cel mai ridicat de falsificare şi contrafacere).

Uleiul din sâmburi de struguri este indicat a fi folosit nepreparat termic (la 50 de grade îşi pierde toate virtuţile curative) în cantitate de 150-200 ml de trei ori pe zi în alimentaţie sau înghiţit pur şi simplu.

Medicină pentru oamenii… mediocrii

Dr. Paulo Ubiratan, Porto Alegre, Rio Grande do Sul,
într-un interviu TV local, a fost întrebat despre mai multe sfaturi pe care întotdeauna le-a dat …
Matt Smith - The Eleventh Doctor Pictures, Images and Photos
Întrebare: exercitiile cardiovasculare prelungesc viata, nu?
R: inima ta a fost facuta pentru a bate un numãr de ori … Nu-ti irosi bataile cu exercitii. Totul în cele din urmã se uzeazã. Accelerarea inimii tale nu va va face sa trãiti mai mult: Asta e ca si cum ai spune ca se poate extinde durata vietii masinii dvs. daca o faceti sa mearga mai repede. Vrei sa traiesti mai mult? Ia un pui de somn!
Î: Ar trebui sã mã opresc cu consumul de carne rosie si sa mãnânc mai multe fructe si legume?
R: Tu trebuie sã întelegi logistica eficientei … . Vaca ce manânca? Iarbã si porumb. Ce sunt alea? Plante.

Deci, o friptura nu este nimic mai mult, este un mecanism eficient de a pune legume în sistemul dumneavoastrã. Vrei sa manânci boabe? Mãnâncã pui.
doctor Pictures, Images and Photos

Î: Ar trebui sã reduc consumul de alcool?
R: Categoric nu. Vinul se face pe bazã de fructe. Brandy este distilat din vin, ceea ce înseamnã cã acestea trage apa din fructe, astfel încât sã profite din plin din ea. Berea este, de asemenea, din cereale. Le puteti lua!
Î: Care sunt avantajele unui program regulat exercitii fizice?
R: Filosofia mea este: Dacã nu aveti nicio durere … sunteti bine!


Î: Fripturile sunt daunatoare?
A: Nu m-ai ascultat! … Astãzi alimentele sunt prajite in ulei vegetal. Adevãrul este cã acestea raman impregnate cu ulei vegetal. Cum ar putea uleiul de plante sa fie dãunãtoare pen tru tine?
I: Flexiunile ajuta la reducerea grasimii?

R: Categoric nu! Exercitarea unui muschi doar il face sã creasca în dimensiune.
Î: Ciocolata face rau?
R: Esti nebun? ! E cacao! O alta legume! Este o mâncare bunã pentru a fi fericit!

Si tine minte: Viata, nu ar trebui sã fie o cãlãtorie pânã la mormânt, cu intentia de a ajunge sanatos, cu un corp atractiv si un organism bine conservat. Mai bine ia pe celalat drum – Bere într-o mânã – chips de cartofi în cealalta – mult sex si un organism complet uzat, pe deplin folosit, strigând ca A MERITAT SA FACI CALATORIA!
Silly Dance Pictures, Images and Photos

D. P: Daca a umbla ar fi sanatos, postasul ar fi nemuritor …..! Balena innoata toatã ziua, mananca doar peste si apa si totusi e TARE GRASA..!

REMEMBER: Un iepure alearga, sare toata viata si traieste15 ani, broasca testoasã nu alearga NICIODATA si trãieste 450 de ani.

4 vizitatori online acum
0 vizitatori, 4 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 8 la 05:04 am UTC
Aceasta luna: 13 la 09-07-2019 02:16 pm UTC
Acest an: 41 la 02-27-2019 11:45 pm UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC