> News of the day <

Când vedem stele… verzi

“Stelele verzi”, scânteile, fulgerele luminoase pe care le-am văzut când ne-am lovit la cap –se mai numesc fosfene. Durează câteva secunde şi apar în vederea periferică. Senzaţia de a vedea astfel de flash-uri se numeşte fotopsie. Studenţii, scriitorii, lucrătorii care muncesc noaptea şi dorm puţin – ajung la fotopsie pentru că pierd nopţile. Frecatul puternic … Read more

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

Ochii – o "avere" preţioasă


Ochiul uman este interfaţa între lumea exterioară şi cea interioară. Se comportă asemeni unei camere video şi deşi are multe lucruri în comun cu o cameră video, aceasta din urmă este mult mai limitată decât ochiul uman.
Ochii sunt formaţi din peste 2 milioane de componente, şi sunt pe locul 2 ca şi complexitate după creier.
Cel mai important instrument al creierului este atenţia. Privirea este direcţionată de atenţie iar energia mentală urmează atenţia. 40% din energia întregului organism merge la creier. Noi consumăm energie pentru a culege informaţii.
Deşi atunci când deschidem ochii, fără să facem nici cel mai mic efort, şi pur şi simplu vedem, vederea consumă două treimi din energia creierului. Vederea se întâmplă 90% în minte şi doar 10% se datorează ochilor.
Cu alte cuvinte, latura fizică a vederii înseamnă doar 10% din ce se întâmplă când citim aceste cuvinte. Psihiatrul Bennet Brown din Chicago a condus un experiment cu 10 pacienţi care sufereau de schizofrenie (personalităţi multiple), pe parcursul manifestării a cel puţin trei personalităţi. Cu 10 oameni a obţinut 30 (treizeci!) de măsurători. Curbura corneei era diferită de la o personalitate la alta, iar transformările apăreau în decursul a câteva minute, atunci când pacientul trecea de la o personalitate la alta. Această cercetare este un tulburător exemplu al modului în care se poate transforma corpul uman din punct de vedere fizic.
Există 6 muşchi externi ataşaţi fiecărui glob ocular care lucrează în perechi pentru a ne ajuta să mişcăm ochii în toate direcţiile.
Cei 4 muşchi drepţi sunt localizaţi în jurul ochiului. Dreptul superior – mişcă ochiul în sus, dreptul inferior îl mişcă în jos. Dreptul median şi dreptul lateral – la stânga şi la dreapta.
Aceştia patru oferă ochiului posibilitatea de a se mişca în orice direcţie. În plus mai există doi muşchi oblici care apropie ochii unul de altul. Aceştia sunt ataşaţi de osul de lângă nas cu ajutorul unui tendon lung.
Când vrem să focalizăm pe un obiect, mişcăm, rotim lentilele camerei; la ochi este suficient să contractăm aceşti muşchi oblici care strâng globul ocular pentru a focalize imaginea şi a vedea clar. Fiecare milimetru de alungire sau turtire a globului ocular echivalează cu 3 dioptrii în cazul miopiei (ochiul are 25 mm diametru)
Înăuntrul ochiului mai există un muşchi ce reglează cantitatea de lumină ce intră în ochi şi altul în jurul cristalinului.
Cornea este responsabilă de 80% din puterea de focalizare a ochiului iar cristalinul 10%.
Efectul maxim este la interfaţa dintre aer şi pelicula de lacrimi.
Acuitatea vizuală a ochiului uman variază cu maxim 2 dioptrii în timpul zilei. Dacă măsurăm vederea la interval de câteva ore vom obţine valori diferite.
În 1950 au fost studiaţi eschimoşii din Alaska. Nici unul copil sau adult, nu prezenta miopie. În 1966, Francisk Young au descoperit doar într-o comunitate că din 253 de copii 45% prezentau miopie. Nici unul din părinţii acestora sau bunici nu avea miopie.
Explicaţia ţine de introducerea învăţământului şcolar şi reducerea timpului petrecut în afara camerei, în aer liber unde ochii pot privi departe şi astfel relaxa.
Ochelarii sunt doar o orteză şi când sunt şi de firmă aduc un profit la nivel global de circa 50 de miliarde de euro.
Atunci când purtăm ochelari lentilele acestora fac practic toată munca ochiului de focalizare ( când ochelarii focalizează în locul muşchilor, aceştia se atrofiază, nemaifiind folosiţi).
De aceea de la an la an numărul dioptriilor creşte. Prin urmare, muşchii ochilor noştrii nefolosiţi îşi pierd „antrenamentul”.
Este ca şi când am ţine mâna dreaptă imobilizată timp de 20 de ani şi apoi într-o bună zi ne-am apuca de tenis. Ce se va întâmpla cu braţul imobilizat timp de 20 de ani de zile?
Muşchii îşi pierd vigoarea şi puterea atunci când nu mai sunt folosiţi. La fel ca în cazul fotbaliştilor neantrenaţi, nesincronizaţi, necoordonaţi – este situaţia în care se află ochii noştrii.
Problemele apar ca urmare a unor stari cronice de tensiune (stress) în muşchii ochilor şi care cauzează cele mai multe deteriorări.
“Turtirea”, comprimarea ochiului cu doar 1 (un) milimetru înseamnă 3 dioptrii, 2 milimetrii egal 6 dioptrii!
Este similar situaţiei muşchilor cervicali care produc înţepenirea gâtului cu dureri de cap, amorţeli în braţe, ameţeală, probleme de concentrare, atenţie, memorie, etc sau a muşchilor lombari cu acuzele specific lombare dar nu numai.

Ce facem?
1.Hidratare de preferat cu apă, nu cu soluţie apoasă minerală. Cel mai important element care intră în compoziţia ochiului – peste 80% este apa, nu Berea, cola sau alte soluţii pretins hidratante care în realitate ne dezhidratează cronic.
2.Relaxarea ochilor prin procedee simple, la îndemâna oricui, nesofisticate şi eficiente.
3. Antrenamentul muşchilor prin exerciţii specifice înainte de a ajunge să purtăm orteză adică ochelari.
4. vitamina C – protejează ochii de radicali liberi. Se găseşte în ochi de 7 ori mai mult în ochi, (de 10 ori în cristalin) decât în oricare alte organe ale noastre. O luăm din legume şi fructe crude.
5. vitamina A – este consumată atunci când privim lumina strălucitoare, fluorescentă, monitorul de la calculator, Tv –ul, etc. E mai bine să o luăm din legume cum ar fi morcovii (suc proaspăt), afinele, sau legumele galbene şi verzi sub formă de beta caroten – care se depozitează în ficat decât din farmacie. Doza zilnică maxim 10 000 u.i.
6. luteina şi zeaxantina consumate pentru a avea o vedere foarte clară – se găsesc în varză, spanac, lăptucă.
7. vit B1 menţine muşchii ochiului sănătoşi – se găseşte în cereale, soia, gălbenuş de ou
8. vit B2 – ne ajută să ne acoodăm când intrăm într-o cameră întunecoasă şi venim de la lumină puternică. Lipsa ei înseamnă senzaţii de arsură, oboseala ochilor, imposibilitatea de a vedea la apusul soarelui. O înghiţim din migdale, soia, lapte
9 .Vit B6 – asigură echilibrul emoţional. Se găseşte în banane, drojdie de bere, orez, pui, ouă, peşte, cereale
10. vit B12 – insuficienţa ei duce la cataractă şi glaucom. Se găseşte în peşte, ouă, lapte, fructe de mare.
11. Vit E – ajută fluxul de sânge să aducă oxigen la ochi. Asigură elasticitatea cristalinului, a muşchilor oculari. Se găseşte în germeni de grâu, nuci, migdale.
12 .Calciul- ameliorează miopia, ajută retina desprinsă, glaucomul. Băuturile carbogazoase eliminând calciul din organism, favorizează miopia. Se găseşte în legumele şi fructele verzi, seminţele de susan, etc
Exerciţii:
Imaginaţi-vă că aveţi ochii la ceafă şi priviţi de acolo. Apoi că îi aveţi la o palmă înaintea nasului. Vederea se îmbunătăţeşte simţitor. E ca şi cum am manevra un buton de claritate la televizor. Puteţi, pentru că doar 10 la sută din vederea noastră este fizică, restul -90% este mentală, interioară.

Cele mai sănătoase alimente…

Nutriţioniştii germani au răspunsul! Cei mai renumiţi dintre ei au stabilit care sunt cele mai sănătoase 100 de alimente ce îţi protejează principalele organe. Lista acestora a fost publicată recent în ziarul Bild din Germania şi a făcut deja furori în întreaga lume. În cazul legumelor şi fructelor se recomandă ca acestea să fie consumate proaspete sau congelate, iar plantele medicinale indicate de medicii germani trebuie administrate sub formă de infuzii, comprese sau tincturi. Vă prezentăm lista acestor alimente.

Piele/păr

1. Pepenele. Miezul pepenelui rosu este un cocteil de apa, aproape 95 la suta, si zaharuri naturaleAre foarte puţine calorii şi e un fruct excelent pentru menţinerea fermităţii pielii.

2. Iaurtul degresat. Are o concentraţie ridicată de vitamina A, iar bacteriile sale îmbunătăţesc aspectul pielii.

3. Grâul. Are calciu, acizi graşi, dioxid de siliciu – provizii de sănătate pentru piele, păr şi unghii.

4. Orzul. Conţine substanţe bioactive, înfrumuseţează şi revitalizează.

5. Cimbrul. Curăţă organismul şi redă strălucirea pielii.

6. Hreanul. Regenerează părul, pielea şi unghiile, mulţumită substanţelor active conţinute.

7. Muştarul. Reglează fluxul sangvin la nivelul pielii.

Rinichi

8. Sfecla roşie. Stimulează arderile celulare.

9. Vişinele. Conţin potasiu, substanţă pe care rinichii “se luptă” să o elimine din sânge, când e în exces.

10. Castravetele. Are multă apă şi stimulează activitatea rinichilor.

11. Ţelina. Protejează rinichii de viruşi.

12. Varza roşie. Aminoacizii şi proteinele sale acţionează ca un filtru pentru rinichi.

13. Gulia. Vitamina C protejează celulele renale, iar fierul şi fosforul energizează.

14. Ridichea neagră. Are proprietăţi de antibiotice naturale.

15. Varza murată. Detoxifică întregul organism.

16. Hrişca. În medicina complementară, e folosită ca produs dietetic în cazul bolilor de rinichi şi în diabet. E eficientă dacă suferiţi de hipertensiune arterială.

17. Pătrunjelul. Deţine combinaţia ideală de minerale pentru a curăţa rinichii.

Oase

18. Migdalele. Conţin magneziu, care ajută oasele să rămână sănătoase.

19. Spanacul. Aduce în organism necesarul de calciu pentru rezistenţa oaselor şi funcţionarea muşchilor.

20. Meiul. Deosebit de bun pentru copii, cărora le întăreşte dinţii, oasele şi le stimulează creşterea.

21. Secara. Benefică pentru dinţi, oase şi muşchi. E o sursă ideală de oligţlemente, cum ar fi B-vitamine, potasiu, magneziu, mangan, fier şi zinc.

22. Brânza. Este o sursă de calciu, contribuind la întărirea oaselor.

Intestine/stomac

23. Tinctura de fenicul. Protejează mucoasele intestinale.

24. Păstârnacul. Stimulează digestia.

25. Mango. Are vitamina A şi antioxidanţi ce apără mucoasa intestinală.

26. Arpacaşul. Aduce în organism necesarul de fibre, magneziu şi fosfor pentru o digestie sănătoasă.

27. Mărarul. Ameliorează indigestia.

28. Soia. Are proprietăţi anticancerigene.

29. Nucile. Conţin o formă purificată de Omega 3, care ajută la reducerea riscului de cancer al intestinelor.

Ficat

30. Anghinarea. Are proteine regenerative, iar acidul folic şi antioxidanţii săi previn bolile hepatice.

31. Sucul de ridiche. Stimulează secreţia bilei.

32. Conopida. Contribuie la protejarea şi îmbunătăţirea activităţii ficatului.

33. Drojdia de bere. E o importantă sursă de vitamina B, detoxifică ficatul.

34. Năsturelul (Nasturtium Officinale). E folosit la producerea muştarului şi a uleiurilor bune pentru metabolismul bilei şi al ficatului.

35. Păpădia. Reduce colesterolul şi ajută la buna funcţionare a ficatului.

36. Laptele. Apără ficatul de diferite afecţiuni frecvente.

37. Menta. Uleiurile sale esenţiale stimulează secreţia biliară şi ajută la calmarea crampelor.

38. Carnea de iepure. Degresează ficatul.

39. Carnea de vită şi de mânzat. Conţine vitamina B, fier şi proteine de bună calitate.

Creier

40. Lintea. Conţine proteine, glucide şi lecitina de care au nevoie celulele creierului.

41. Quinoa. Bogat în fier, întăreşte memoria şi încetineşte procesul de îmbătrânire.

42. Carnea de pasăre de curte. Are grăsimi şi uleiuri care oferă energie celulelor nervoase.

43. Fasolea. Creşte puterea de concentrare.

44. Oul. E o sursă grozavă de proteine, iar gălbenuşul conţine colină, care ajută la dezvoltarea memoriei.

45. Avocado. E un fruct care combate stresul, nervozitatea şi insomnia.

46. Bananele. Conţin substanţe benefice pentru creier. Glucoza, vitaminele şi mineralele fructelor îl energizează.

47. Caisele. Un amestec ideal de minerale ce stimulează neuronii.

48. Stafidele. Au mult zahăr (75%), resursă energetică pentru creier.

49. Perele. Ajută circulaţia sangvină, iar zahărul şi substanţele asemănătoare hormonilor intensifică puterea “de lucru” a creierului.

50. Mazărea. E bogată în proteine bune pentru memorie şi concentrare.

51. Salata verde. Substanţele opiacee calmează sistemul nervos.

Ochi

52. Castanul sălbatic. Substanţele sale active calmează iritaţiile şi senzaţia de usturime.

53. Arnica. Uleiurile esenţiale calmează inflamaţiile oculare.

54. Mesteacănul alb. Vitamina C, potasiul şi calciul conţinute întăresc imunitatea ochilor.

55. Limba de miel. Are o mulţime de taninuri şi saponine ce reduc inflamarea vaselor conjunctivale.

56. Rostopasca. Este eficientă împotriva viruşilor, în special pentru ochii uscaţi.

57. Gutuia. Cu pectină şi calciu, e bună pentru alergii şi febra fânului.

58. Iarba de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în faţa calculatorului.

59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată ca unguent pe ochi.

60. Strugurii. Aceste fructe ajută cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne.

61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecţiile oculare.

62. Căpşunele. Ajută ochiul în timpul vederii nocturne.

63. Centaurium minus. Tinctura acestei plante vindecă afecţiunile oculare.

64. Ananasul. Conţine numeroase enzime ce relaxează ochii celor care stau mult la calculator.

65. Rozmarin. Purifică ochii şi protejează vasele de sânge oculare.

Inimă

66. Varza. Are mult potasiu şi fier, necesare inimii şi circulaţiei sangvine.

67. Broccoli. Previne ateroscleroza şi atacurile de cord, prin conţinutul de calciu, fier şi caroten.

68. Ridichea. Apără împotriva atacurilor de inimă.

69. Portocalele. Conţin vitamina C, care scade valoarea colesterolului din sânge, În plus, are şi puţine calorii.

70. Morcovul. Acidul folic şi bioflavonoidele rădăcinoasei protejează inima.

71. Peştele. Acizii graşi Omega 3 apără sistemul vascular de inflamaţii şi de calcifieri.

72. Ceapa. Scade presiunea sângelui, îmbunătăţeşte activitatea inimii şi circulaţia.

73. Usturoiul. Alicina conţinută previne accidentele vasculare cerebrale.

74. Usturoiul sălbatic. Substanţele sale curăţă sângele de toxine.

75. Sparanghelul. Asparagina curăţă cordul şi vasele mari de sânge.

76. Cicoarea. Scade tensiunea arterială şi colesterolul, curăţă sângele cu ajutorul unor minerale specifice.

77. Uleiul de măsline. Energizează cordul şi reduce colesterolul.

78. Somonul. Acest peşte e o sursă bună de acizi graşi Omega 3, care reuşesc să scadă din nivelul trigliceridelor din sânge.

79. Dovleacul. Are efect benefic în cazul hipertensiunii arteriale şi în bolile de inimă.

80. Cartofii. Protejează contra accidentelor cerebro- vasculare, oferind o cantitate mare de vitamina C pentru sistemul vascular.

81. Paprika. Protejează inima şi vasele de sânge.

82. Roşiile. Diuretice eficiente, normalizează tensiunea arterială.

83. Măslinele. Reduc colesterolul nociv şi tensiunea arterială.

84. Merele. Conţin 300 de substanţe esenţiale pentru protecţia întregului sistem vascular.

85. Fasolea neagră. O cană din acest aliment furnizează între 120 şi 320 miligrame de magneziu, mineral ce previne apariţia tulburărilor de ritm cardiac.

86. Coacăzele. Cu cea mai mare concentraţie de minerale şi de vitamine C, B, D şi E, sunt bune pentru circulaţia sângelui.

87. Zmeura. Acţionează ca o aspirină naturală, întărind sistemul imunitar.

88. Murele. Sunt considerate de specialiştii germani fructe cardioactive, ajutând la funcţionarea optimă a cordului.

89. Socul. Îmbunătăţeşte circulaţia sângelui.

90. Piersicile. Au multe vitamine şi oligţlemente care protejează inima.

91. Cireşele. Împrospătează resursele de potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor şi siliciu.

92. Rubarba. Fortifică inima şi scade tensiunea arterială.

93. Grepfrutul. Are o enzimă specială, care previne obstrucţiile vasculare şi tromboza.

94. Ciuperca Shitake. Reduce colesterolul.

95. Prunele. Previn tromboza.

96. Curmalele. Sunt bogate în fier, calciu şi potasiu. Reduc tensiunea arterială, protejează împotriva aterosclerozei.

97. Afinele. Pigmentul lor albastru ajută la elasticitatea vaselor sangvine.

98. Ovăzul. Are acizi graşi, benefici în bolile cardiovasculare.

99. Porumbul. Are vitamina D şi vitamina K.

100. Ardeiul iute. Previne creşterea zahărului din sânge, care poate duce la formarea colesterolului pe vasele inimii.

4 vizitatori online acum
1 vizitatori, 3 roboti, 0 membri
Numar maxim de vizitatori astazi: 6 la 07:40 am UTC
Aceasta luna: 581 la 10-01-2019 04:35 am UTC
Acest an: 581 la 10-01-2019 04:35 am UTC
Din toate timpurile: 678 la 10-21-2017 04:44 am UTC